Într-o nouă ediție a indexului anual al libertății presei în lume publicat de organizația cu sediul la Paris Reporteri Fără Frontiere, R. Moldova se clasează din nou pe un loc fruntaș: 31 din 180 de țări și teritorii cercetate, cu 74 de puncte din 100 posibile, înaintea vecinei sale România, a tuturor celorlalte țări est-europene, ba și a unor democrații cu tradiție ca Statele Unite, Australia sau Japonia.
Anul trecut Moldova ocupa în același clasament locul 35, iar cu un an mai înainte 31 - menținându-se constant ca o insulă „satisfăcătoare” într-o mare de state est-europene în care presa este, potrivit autorilor raportului, într-o stare ceva mai proastă. La scara globală, Moldova se află, de fapt, în a doua categorie, cu vreo 20 de țări, în urma unui grup mic de țări cu presă liberă, care domină topul global: Norvegia, Olanda, Estonia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Irlanda.
Succesul surprinzător al Moldovei
Care este explicația bunei evaluări a stării presei în R. Moldova în cel mai prestigios clasament anual din acest domeniu?
Simplificând, se poate spune că Moldova strălucește prin contrast, într-o regiune est-europeană unde libertatea presei este amenințată.
„Moldova (locul 31) este în continuare singura țară din Europa de Est care intră în categoria „satisfăcătoare” a libertății presei. Media fiecărui indicator în Europa de Est și Asia Centrală a coborât, mai ales în ce privește cadrul juridic”, stă scris în raport. Mai concret: cu excepția Kosovo (care a urcat în clasament cu 15 poziții față de anul trecut, ajungând pe locul 84), liberatea presei în Balcanii de Vest (unde sunt colegele de aderare la UE ale Moldovei) a scăzut, țări ca Serbia, Albania și Bosnia-Herțegovina fiind „ostile jurnalismului și vulnerabile la propagandă”.
Georgia, pe vremuri o campioană regională cum este Moldova acum, a căzut cu încă 21 de locuri în index, ajungând pe locul 135.
O excepție est-europeană pozitivă, alta decât Moldova, este Ucraina, care a reușit să-și facă presa ceva mai liberă chiar în condițiile războiului purtat împotriva ei de Rusia, ajungând pe locul 55.
Reporteri Fără Frontiere își alcătuiește clasamentul ținând cont de vreo șase-șapte indicatori de bază. cum ar fi: pluralismul opiniilor reflectate în presă, cadrul legislativ, gradul de independență față de guvernare, religie sau mediul de afaceri și altele.
Sunt rapoarte și... rapoarte
Statutul de vedetă al Moldovei în rapoartele anuale ale Reporterilor Fără Frontiere din ultimii ani ar putea surprinde pe cei care au citit, toamna trecută, o evaluare tot a libertății presei făcută de Amnesty International, sub titlul: „Fragilitate, restricții neavenite și autocenzură în fața politicilor polarizante”.
Acel raport critica, printre altele, interzicerea netransparentă și arbitrară a activității unor organizații de presă din cauza războiului din Ucraina și a „războiului hibrid” purtat de Rusia împotriva Moldovei.
„Comisia de la Veneția a analizat amendamentele. Aceasta a recunoscut că autoritățile moldovene răspundeau unei probleme reale în materie de „securitate a informațiilor”, dar a avertizat că măsurile nu respectau principiul proporționalității”, nota raportul.
O critică mai rară, apărută în același document, țintea direct guvernarea PAS, partid înființat de președinta Maia Sandu.
„Jurnaliști intervievați de Amnesty International s-au arătat reticenți în a critica partidul de la putere, temându-se de represalii sau de pierderea finanțării”, se arăta în raport.
Neajunsurile au fost enumerate pentru Europa Liberă, în podcastul „Pe Agendă”, de directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, care a adăugat însă, ca pe o precizare esențială, că în Moldova există libertatea de exprimare.
„Nu contează cine este la guvernare, nu contează ce autorități noi avem: pro-europene, pro-ruse, suveraniste, de care n-ar fi: jurnaliștii trebuie să aibă un mediu sănătos pentru a activa. (...) Noi, din fericire, avem libertatea de exprimare și putem să criticăm autoritățile, să spunem care sunt problemele, să le dăm recomandări, să emitem rapoarte negative pentru autorități și, deocamdată, e ok.”, a afirmat Tofan.
Moldova își depășește constant vecinii, de mai mulți ani, în două clasamente larg-mediatizate: cel al libertății presei făcut de Reporteri Fără Frontiere și cel al drepturilor persoanelor LGBT+ alcătuit de ILGA-Europe, cea mai mare asociație de organizații LGBT+ din Europa. Fără a intra în detalii, se poate spune că numitorul comun al acestor două clasări bune este cadrul legislativ progresist adoptat la Chișinău mai ales în ultimii ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te