Epidemia de coronavirus afectează economia globală: cad bursele, cade piața petrolului, se închid orașe și regiuni întregi, activitatea economică încetinește. Explodează cheltuielile medicale, cheltuielile asigurărilor de sănătate și toate combinate, cer măsuri economice speciale, excepționale. Care sunt planurile guvernului de la Chișinău?
După ce, de frica coronavirusului, guvernul de la Chişinău a decis să sisteze pe două săptămâni frecventarea şcolilor şi grădiniţelor de către copii, un deputat de opoziţie, el şi vice-preşedinte al parlamentului, Mihai Popşoi, şi-a adus astăzi copilul cu el în legislativ. „E bine ca Guvernul să faciliteze îngrijirea copiilor, cu vârsta mai mică de 10-12 ani, de către unul dintre părinți, în cazurile când părinții n-au la cine apela”, a scris Popşoi pe pagina sa de pe o reţea de socializare în dreptul unei imagini cu el şi copilul la locul de muncă.
Din reacţia şefului de la educaţie, Corneliu Popovici, ca şi a şefei de la sănătate, Viorica Dumbrăveanu, a devenit clar că demnitarii nu iau în calcul să mobilizeze resurse suplimentare pentru astfel de necesităţi: “Pentru noi prioritară e sănătatea copiilor, iar astfel de decizii au fost luate în foarte multe ţări ale lumii, inclusiv la vecinii noştri. Respectiv, există cadru normativ şi, în caz că decid, părinţii pot să-şi ia concediu anual, iar dacă Doamne fereşte copilul se îmbolnăveşte, îşi pot lua concediu medical. Nu-i nici o problemă”, ne-a spus Corneliu Popovici.
“Avem vara vacanţe îndelungate şi părinţii găsesc soluţii, avem vara grădiniţe care îşi sistează activitatea şi părinţii din nou găsesc soluţii,” a declarant Viorica Dumbrăveanu astăzi, în cadrul unui briefing de presă.
Există fond de rezervă și fond de profilaxie, precum și un fond de rezervă al Guvernului
De când autorităţile moldovene au intrat în alertă pe tema coronavirusului, iar acest lucru s-a întâmplat odată cu apariţia primelor ştiri despre extinderea lui mare în Italia, stat în care muncesc mii de moldoveni, ministra Dumbrăveanu a fost întrebată de mai multe ori de un plan finaciar de criză. De fiecare dată răspunsul ministrei a fost „în limitele resurselor disponibile”. ”Există fond de rezervă și fond de profilaxie, precum și un fond de rezervă al Guvernului. În caz de necesitate, le vom folosi”, a declarat de exemplu ea la o audiere pe tema virusului din legislativ. Ulterior, Dumbrăveanu a anunţat o majorare de retribuţii pentru personalul medical implicat nemijlocit în lupta cu boala, dar fondurile necesare nu au fost bugetate deocamdată, iar prin guvern nu a trecut până acum nici o decizie din care să rezulte că autorităţile au de gând să facă cheltuieli adiţionale pentru a se opune virusului.
Fosta ministră a sănătăţii, Ala Nemerenco, care şi-a atras până acum multiple critici din partea demnitarilor, inclusiv a premierului Chicu, pentru că tot vorbeşte, printre altele, şi despre nevoia de achiziţii medicale, a repetat astăzi la Europa Liberă că executivul trebuie să pună urgent la punct un plan de cheltuieli, pentru creşterea rapidă a capacităţii sistemului medical, despre care se ştie că este extrem de limitat: „Nici o situaţie de criză din lume nu poate fi soluţionată fără resurse suplimentare, pentru că vine peste tine un val suplimentar care cere resurse umane, resurse sub formă de echipament, iar asta înseamnă resurse financiare. Şi când faci bugetul unei astfel de intervenţii şi o aprobi la comisia extraordinară de sănătate publică, acolo trebuie să scrii foarte clar de unde iei banii – fie că îi iei de la asigurări de sănătate, fie din bugetul de stat. Sunt poveşti că nu au nici un leu suplimentar aprobat pentru aceste cheltuieli, că se rezolvă o situaţie de criză fără buget suplimentar. Acesta e non-sens. Prima dată văd aşa ceva.”
Şi expertului Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţă, în trecut ministru de finanţe, îi vine cu greu să creadă că Moldova poate deveni un caz special şi ar putea face faţă unei eventuale viitoare crize fără un plan urgent de măsuri financiare: „E nevoie de alocarea de resurse. Cu siguranţă are două fonduri de intervenţie şi fondul de rezervă al guvernului care trebuie să fie imediat puse la dispoziţia instituţiilor statului. Deciziile nu trebuie tărăgănate, dar pentru asta e nevoie de bugetarea fiecărei măsuri. Sunt sigur că situaţia poate fi gestionată dacă toate acţiunile recomandate de OMS sunt realizate fără nici un fel de obstacole cu caracter financiar.”
Natalia Gavriliţă, fosta ministră de finanţe din guvernul Maiei Sandu, remarcă, la rândul ei, că atât Banca Mondială, cât şi Fondul Monetar Internaţional au anunţat deja că au pus la dispoziţia ţărilor în dezvoltare importante resurse pentru lupta cu coronavirus. Sugestia fostei şefe de la finanţe către actualele autorităţi e să ia măsuri ca R. Moldova să poate accesa şi ea aceste fonduri, iar ulterior să se gândească şi la acţiuni prin care să răspundă unei foarte probabile crize economice, care ar trebui anticipată de pe acum, de exemplu cu facilităţi pentru business, dacă nu cu acţiuni mai ferme.
