Radu Popescu, comentator pentru Ziarul de Iași, constată că guvernul Maia Sandu este prins într-un triunghi al nemulțumiților. Pe o latură, „fostele tonomate ale oligarhului Plahotniuc(…). O altă latură este ocupată de către susţinătorii pro-europenilor de la guvernare, cei care şi-au făcut aşteptări prea mari şi acum critică foarte dur şi pe alocuri nejustificat acţiunile executivului”, iar „triunghiul se închide cu socialiştii lui Dodon care, întocmai unui motan, stau la pândă să surprindă primul semn de slăbiciune al guvernanţilor pentru a scoate ghearele şi a ataca”.
Fapt e că Republica Moldova uită prea repede ce era acum doar două luni: „un stat capturat la propriu, nu doar la figurat, în care aproape nimeni nu avea nici măcar curajul să îi pronunţe numele lui Plahotniuc, fară să se uite imediat în jur să vadă dacă nu este ascultat. Toţi au uitat că aveau instalate pe telefoanele mobile măcar 5-6 tipuri de aplicaţii care, Vezi, Doamne!, nu permiteau interceptarea mesajelor şi a convorbirilor telefonice”.
Atunci erau politicieni cu mare experiență politică, dobândiseră chiar sigla KGB. Au fost înlocuiți cu politicieni fără experiență, normal. Doar că mulți se găsesc să le reproșeze asta, deși echipa Maiei Sandu cuprinde „oameni şcoliţi la universităţi de prestigiu, începând cu Harvard”. Există totuși un punct de consens: schimbări serioase nu se fac de azi pe mâine. Oamenii așteaptă însă pedepsirea celor vinovați că țara a ajuns în izolare și sărăcie. Numai că, arată Radu Popescu, Maia Sandu ar avea nevoie de o susținere mai consistentă. O mână de ajutor ar putea da și societatea civilă, care se grăbește la nemulțumiri.
G4 media dedică un articol cazului de corupție al cărui protagonist este șeful companiei Oracle din România. Cu această ocazie li se reamintește românilor că există corupție și în mediul privat și că în România ea este tot de competența Direcției Naționale Anticorupție.
Se împlinește un an de la violențele jandarmilor împotriva diasporei...
Sâmbătă, 10 august, sunt așteptate proteste de proporții la București, în țară și chiar în străinătate. Se împlinește un an de la violențele jandarmilor împotriva diasporei care venise acasă să se alăture celor nemulțumiți de guvernarea încă actuală. Peste 500 de oameni au fost răniți atunci. Flavia Drăgan scrie în Newsweek că dosarul 10 august nu a înaintat, doar a fost mutat la DIICOT, iar mai multe documente privind intervenția Ministerului de Interne sunt în continuare secretizate. Flavia Drăgan face scurte portrete ale unora dintre victime. Unul dintre răniți a decis să plece din țară după ce a fost spitalizat și a contractat o bacterie periculoasă. Acum se gândește să revină și să se implice în politică. Cineva spune că, după 10 august 2018, „românii își știu mai bine drepturile și le exercită mai curajos”. Altcineva îi mărturisește reporterei că nu s-a schimbat nimic: „Ne vor lovi și data viitoare”.
Mihail Neamțu scrie în Adevărul, secțiunea bloguri: „Mă consider un fiu al Diasporei Româneşti care sâmbătă, 10 august, se întoarce acasă. Am trăit, am muncit şi am studiat şapte ani în Occident. Cunosc binişor Anglia, Germania şi Statele Unite. Mi-am susţinut teza de doctorat la Londra şi am tremurat în faţa profesorilor veniţi de la Oxford. Am predat cursuri în faţa studenţilor americani”. Neamțu admiră talentul antreprenorial al Occidentului, dar nu îl vede ca fiind perfect, așa că ar dori să fie reconsiderate și calitățile, valorile, frumusețile României.
