Linkuri accesibilitate

Retragerea pensiilor pentru combatanţii din Waffen-SS şi Wehrmacht?


Berlin, Memorialul Holocaustului.

Parlamentul belgian a adoptat în martie o rezoluţie în care se cere Germaniei anularea pensiilor acordate persoanelor care s-au înrolat ca voluntari în Waffen-SS, respectiv în Wehrmacht.

William Totok, Jurnal de corespondent de la Berlin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:59 0:00
Link direct

În această rezoluţie se arată că acordarea de facilităţi financiare „pentru colaborarea cu un regim criminal” se află în contradicţie cu politica de reconsiderare critică a trecutului recent. Cîţiva parlamentari au calificat aceste facilităţi drept o „insultă”. În rezoluţia amintită se cere guvernului belgian să intervină pe lîngă cel german cu scopul de a-l sensibiliza în vederea stopării sumelor destinate cetăţenilor belgieni care au fost înrolaţi în Waffen-SS şi Wehrmacht.

Iniţial, batalioanele de asalt SS (prescurtarea de la Schutzstaffel) au fost organizate după principiile ideologiei rasiale a regimului hitlerist. După începerea războiului, s-au creat şi formaţiunile de luptă Waffen-SS, în care au fost încadraţi şi voluntari negermani, belgieni, norvegieni, danezi, ucraineni, respectivi etnici germani din afara Germaniei. Se apreciază că numărul etnicilor germani din România, de exemplu, care s-au înrolat voluntar în Waffen-SS era de circa 70.000. Cei din Waffen-SS au fost încadraţi atît în echipele de pază a lagărelor de concentrare, cît şi în batalioane trimise pe front.

Tribunalul internaţional de la Nürnberg a calificat SS-ul drept o organizaţie criminală.

Mulţi SS-işti fuseseră condamnaţi pentru crime de război, ca de exemplu farmacistul de la Auschwitz, Victor Capesius, originar din Sighişoara, sau ucraineanul John Demianiuk, gardian în lagărele din Sobibor şi Treblinka.

În urmă cu cîteva zile, a cerut şi Franţa informaţii privind numărul cetăţenilor francezi care primesc pensii în calitate de foşti voluntari în Waffen-SS.

Într-un răspuns al guvernului german la o interpelare a Partidului Stîngii se precizează că luna trecută, 1.934 de persoane care trăiesc, în afara Germaniei, au mai primit aceste pensii, contestate de Belgia şi de Franţa. În medie, suma alocată lunar este de 300 de euro. În Polonia, de exemplu, se bucură de aceste facilităţi 538 de oameni, în Slovenia 178, în Austria 97, în Croaţia 68, în România 20, în Franţa 52, în Ungaria 44, în Letonia 15, în Bosnia-Herţegovina 50 ş.a.m.d.

Oficialităţi germane au precizat (pentru radiodifuziunea publică) că persoanele care primesc aceste pensii au fost verificate. Din verificări a rezultat că nu au fost implicate în crime.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG