În vreme ce președinta Maia Sandu este în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale chemată să spună dacă parlamentul se poate autodizolva în vederea unor alegeri anticipate, care ar fi dorite și de politicieni, și de popor, Partidul Socialiștilor exercită presiuni asupra președintei și o acuză de „inacțiune”. Socialiștii cred că șefa statului ar trebui să caute și alte căi către anticipate, cum ar fi câteva încercări de formă de instalare a unui nou guvern. Valentina Basiul își începe retrospectiva săptămâni politice cu întrebarea dacă mingea se află, dimpotrivă, chiar în terenul socialiștilor, care sunt cel mai mare partid parlamentar într-o republică parlamentară, controlând și conducerea parlamentului.
Contextul politic în R. Moldova începe să se complice. Pe un fundal sonor în care majoritatea forțelor politice declară despre declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, se pare că nu toată lumea își dorește sincer un nou scrutin, constată directorul agenției de presă IPN, Valeriu Vasilică.
Deputații din parlament, cei care ar trebui să aibă drept de primă inițiativă într-o republică parlamentară și să fie întâi de toate responsabili de situația din țară, nu acționează deoarece nu ar fi interesați să o facă, mai afirmă jurnalistul. La mijloc ar fi trendurile și predispozițiile electorale care nu le-ar conveni, dar și calculele lor tactice, explică Valeriu Vasilică.
Socialiștii pun toată răspunderea pentru situația din țară pe umerii noului președinte
„Noul președinte nu este obligat să manifeste inițiative, din punct de vedere formal, din punct de vedere legal, dacă înțeleg eu bine legislația, doar că noul președinte este forțat să manifeste inițiativă. Pe de o parte, toată lumea zice că vrea alegeri anticipate. Pe de altă parte, la modul real, după mine, alegeri anticipate aici și acum vrea PAS și se pare că mai mult nu mai este nimeni. Ceea ce fac acum socialiștii, ceea ce face Igor Dodon, și poate nu numai ei, este să pună toată răspunderea pentru situația din țară pe umerii noului președinte.
Parlamentul se va manifesta cumva atunci când vor considera parlamentarii că situația este suficient de proastă ca să poată pune responsabilitatea pe umerii președintelui”.
Vizita oficială a președintei Maia Sandu la Kiev a readus în atenția opiniei publice mai multe probleme de pe agenda bilaterală moldo-ucraineană. Printre îngrijorările mai multor experți, care cer mai mult decât strângeri de mâini și promisiuni, se numără stăvilirea inițiativelor unor oligarhi ucraineni de a construi hidrocentrale pe râul Nistru, punând în pericol asigurarea cu apă a o bună parte din cetățenii R. Moldova, precum și a localnicilor din regiunea Odesa din Ucraina.
După părerea expertei în politică externă Angela Gramadă, o cercetătoare moldoveană stabilită la București, intenția Maiei Sandu de a coopta pe acest subiect experți europeni merită salutată. Este vorba despre internaționalizarea problemei ecologice și forțarea Kievului de a respecta anumite standarde, crede Grămadă.
„Este foarte important că în sfârșit am transmis un mesaj de susținere a integrității și suveranității Ucrainei și l-am transmis la cel mai înalt nivel. Un al doilea rezultat pozitiv este faptul că există deschidere pentru avansarea unor proiecte și a unor inițiative care să contribuie la identificarea unor noi oportunități pentru cetățeni.
Pe de altă parte, există câteva probleme care se referă la interesele unor oameni de afaceri apropiați mediului politici și de-a lungul timpului noi nu am putut să le depășim, pentru că acele interese particulare erau mult mai importante sau mai sus pe agenda noastră politică și economică decât beneficiile pentru cetățeni. Pe de altă parte, trebuie să vedem cum au fost purtate aceste negocieri în spatele ușilor, pentru că este una să lansezi acest lucru în spațiul public și este cu totul altceva să vezi care sunt acele interese pe care le au ucrainenii. Aici mă refer la alte domenii care pot fi condiționate cu hidrocentralele sau cu alte probleme din relația bilaterală a R. Moldova cu Ucraina”.
După revenirea președintei în țara, a ieșit la iveală că Chișinăul și Kievul au convenit să prelungească regimul în care autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate de regimul separatist de la Tiraspol pot traversa frontiera moldo-ucraineană. Această inițiativă ar aparține guvernului în demisie, consideră experta Angela Gramadă. Subiectul nu a fost abordat în declarațiile de presă de la Kiev ale lui Volodimir Zelenski și Maiei Sandu, mai curând fosta guvernare nu ar fi dorit să-l facă public anterior, notează cercetătoarea. Angela Gramadă susține că Kievul este sensibil la asemenea inițiative, având în vedere întâi de toate regiunile separatiste de pe teritoriul său.
