Parlamentul de la Chișinău a votat în două lecturi Legea bugetului de stat pentru anul curent, întârziată din cauza crizei de guvern de la începutul anului și a incertitudinii ajutoarelor occidentale. Legea votată joi de majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat prevede că peste 20% din veniturile planificate vor veni din ajutoarle financiare din exterior. Dar reluarea finanțării din partea Uniunii Europene, a Statelor Unite și a României, după pauza provocată de furtul miliardului din bănci, nu a fost confirmată deocamdată. Opoziția a spus că bugetul - care va fi aprobat doar după adoptarea lui în a treia lectură - este nerealist. Diana Răileanu începe cu acest subiect retrospectiva săptămânii politice din Republica Moldova.
Votarea în două lecturi a bugetului pentru acest an a coincis cu anunţul vizitei unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional la începutul lunii iulie, despre care spicherul Andrian Candu a spus că are mandat de negocieri. Bugetul pentru acest an prevede un deficit de peste 4 miliarde de lei, pe care autorităţile speră să-l acopere din finanţări externe, suspendate anul trecut din cauza furtului din sistemul bancar. Directorul de programe de la Centrul Analitic „Expert Grup” Dumitru Budianschi, constată că, într-adevăr, încheierea unui Acord cu FMI ar uşura din povara autorităţilor, singura problemă e că de la intenţie până la semnare e cale lungă:
„Programul cu FMI cu adevărat ar rezolva foarte multe probleme şi foarte rapid pentru că avem blocate unele finanţări care cumva erau pe rol. Probabil şi finanţatorii aşteaptă un semnal pozitiv din partea FMI. Din acest punct de vedere, nu cred că după ce un memorandum va fi semnat, va fi nevoie de timp suplimentar ca să se revigoreze finanţarea externă. Referitor la condiţiile semnării, e altă problemă. Noi nu avem nicio garanţie că acest memorandum va fi semnat, există doar un mesaj mai optimist că misiunea viitoare va avea în sarcină să analizeze condiţiile unui eventual program. Deci, nu există nicun fel de angajament. Totul depinde de felul în care s-au îndeplinit acele condiţii care au fost agreate în vizitele anterioare.”
Discuţiile despre lipsa unei stabilităţi economice au loc pe fundalul îngrijorărilor legate de anunţatele alegeri prezidenţiale de la toamnă. În ce măsură este posibilă desemnarea unui candidat comun al dreptei la scrutinul prezidenţial este întrebarea la care caută răspuns mai mulţi analişti, lideri de partide, dar şi simpli cetăţeni. Ecaterina Mardarovici, preşedinta Clubului „50/50”, face parte din tabăra celor care cred că ideea este, mai degrabă, sortită eşecului:
„Toată lumea conştientizează situaţia în care se află Republica Moldova şi că toate partidele de dreapta îşi propun integrarea europeană. În aceste condiţii se aşteaptă ca partidele să se unească şi să desemneze un candidat unic. Această dorinţă este una romantică, irealizabilă. Eu cred că vor fi mai mulţi candidaţi atât pe dreapta, centru-dreapta şi stânga.”
Europa Liberă: Deci, marea miză va fi turul doi de scrutin?
Ecaterina Mardarovici: „Cu siguranţă, pentru că alegerile prezidenţiale reprezintă o posibilitate pentru partide să se promoveze în faţa alegătorilor. Turul doi ne va uni şi vom vota unul din doi candidaţi.”
Până acum majoritatea partidelor politice au ezitat să înainteze candidaţi pentru scrutinul prezidenţial de la toamnă. Cu toţii sunt în aşteptarea schimbărilor în Codul Electoral, ce ar permite alegerea preşedintelui prin vot direct.
