Agenția de știri IPN citează mai mulți analiști politici în opinia cărora „dacă Partidul Acțiune și Solidaritate se va complace în euforie, ar putea să o termine rău”. Potrivit analistului politic Anatol Țăranu, candidaturile PAS pentru cele mai importante funcții în stat sunt bine alese. Totuși, el atenționează noua guvernare că responsabilitatea preluată este enormă, iar așteptările cetățenilor – extrem de mari. Aurelia Peru, doctor în științe politice, crede că, pe fondul unei situații economice și sociale complicate, neînțelegerile pe interiorul PAS ar putea să se întețească, iar formațiunea să se erodeze din interior și să nu fie capabilă să-și ducă mandatul până la capăt.
Petru Grozavu constată în paginile „Ziarului de Gardă” că povara pe care și-a asumat-o PAS este enormă. „Trebuie reformat un întreg sistem de administrare a statului. Și nu așa, dar din temelii, cu alți judecători, cu altfel de procurori, miniștri, secretari și subsecretari de stat, șefi de instituții, personal vamal, agenți fiscali, poliție, guvernatori locali… Nu va fi simplu. Pentru nimeni. Nici pentru PAS, și nici pentru cei cu așteptările prea mari, dar, mai ales, pentru cei care au transformat R. Moldova, de-a lungul anilor, într-o casă de jocuri de noroc, încurcând haznaua statului cu propriile buzunare, interesele personale – cu interesele statului, iar hoția – cu avuția și democrația. Pentru ei, meteorologia politică anunță vremuri grele şi urate”, conchide comentatorul.
TVR Moldova anunță că fiecare al 4-lea cetăţean al Republicii Moldova deţine şi cetăţenia română conform datelor prezentate de către Ministerul de Externe de la Bucureşti. Totodată, alţi peste 60 de mii de basarabeni sunt în aşteptare pentru redobândirea cetăţeniei române. Jumătate dintre numărul de cereri au fost depuse la consulatele României de la Chişinău, iar peste 20 de mii la Bălţi şi Cahul. TVR Moldova mai scrie că cel mai mare val de acordare a cetăţeniei româneşti a fost în ultimul deceniu, când peste 580 de mii de persoane au devenit cetăţeni români. Pandemia de coronavirus a încetinit ritmul de depunere a cererilor cu 80 la sută, în mare parte din cauza restricţiilor de circulaţie între România şi Republica Moldova. În această perioadă, au fost totuşi depuse peste 17 mii de cereri.
Condițiile de detenție din penitenciarul numărul 13, Chișinău, sunt descrise ca fiind degradante și inumane de membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii, citați de Agora.md. Aceștia au vizitat instituția pentru a vedea cum sunt respectate drepturile copiilor și au constatat un șir de nereguli. Vizita a avut loc pe data de 28 iulie 2021. Consiliul pentru Prevenirea Torturii remarcă și faptul că activitățile social-educative, cele de reintegrare pentru copii sunt fără vreun rezultat. Mai mult de atât, unii minori ar fi ținuți după gratii nejustificat. „Mulți dintre minori sunt deținuți în Penitenciarul P.13 de mai multe luni în care nu au fost implicați în vreo activitate procesual penală/judecată.”
Agenția „France-Presse” dedică un amplu articol crescătorilor de levănțică din R. Moldova. De fapt, jurnaliștii francezi citează publicația „Дневник” din Bulgaria care titrează: „Crescătorii de levănțică moldoveni și-ar dori să poată concura cu bulgarii”. După destrămarea URSS, ramura în cauză a cunoscut un grav declin până în primii ani ai secolului curent, scrie AFP. Dar tendința se schimbă, câmpurile de levănțică ocupă în prezent 1400 de hectare, iar producția de uleiuri eterice va atinge anul acesta cifra de 20 de tone. Chiar și așa, precizează AFP, mai e mult până se atinge nivelul de altă dată.
