Republica Moldova a retrogradat în indicele anual al democraţiei în lume, realizat de The Economist, informează agora.md. Pentru prima dată în cei 11 ani de când este realizat clasamentul, Moldova a coborât de la țară cu statutul de democrație defectuoasă la țară în care domnește un regim hibrid. Potrivit clasamentului, doar 5 la sută din populația globului trăiește acum în țări cu democrație în toată legea. Căderea semnificativă a ratingului Republicii Moldova se datorează problemelor legate de alegeri, scrie la același subiect newsmaker.md. Din grupul țărilor cu regimuri hibride mai fac parte Albania, Serbia, Ucraina, Armenia, Georgia și Kârgâzstan. Regimul hibrid însemnând unul care combină instituțiile democratice cu puterea autoritară.
Scăderea indicelui democrației impune clasei politice un anumit algoritm de conduită și de acțiune pentru că dacă lucrurile vor derapa și mai departe, atunci va fi compromisă întreaga mișcare de integrare europeană, a declarat analistul politic Anatol Ţăranu la postul 10TV, citează agenţia de presă IPN. Analistul Corneliu Ciurea a afirmat că Republica Moldova întotdeauna a fost o democrație cu defecte. „Când spunem democrație hibridă putem înțelege că alegerile pot fi parțial trucate, dar în urma acestor alegeri oricum opoziția are șansa să câștige. O democrație hibridă avantajează mai mult pe cei care se află la putere și creează un câmp de joc inegal pentru putere și opoziție”, a spus Corneliu Ciurea.
Cât de nocivă este o presă parţial liberă pentru Republica Moldova explică jurnalista Elena Robu pe blogul său preluat de unimedia.info. Ea scrie cu referire la raportul Freedom House privind libertatea presei că aproape 80 la sută din presa din Republica Moldova este politizată. Propaganda internă şi cea externă sunt din ce în ce mai evidente. Ştirile false inundă spațiul public. „În aceste condiții, să rămâi un jurnalist onest, corect, imparțial, echidistant și în același timp independent financiar este un risc”, notează Robu. Ea mai observă că accesul la informaţii rămâne a fi o mare problemă, iar situația se complică și mai mult în campanii electorale. O altă problemă e că membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), numiți de Parlament, sunt influențați politic, prin urmare pot închide ochii atunci când se constată grave abateri de la legislație din partea unor media afiliate politicului. „Lucrurile în mass-media nu se schimbă în bine”, concluzionează Elena Robu.
„Președinția atacă poporul cu securitatea” este titlul editorialului semnat pe deschide.md de Alexandru Vakulovski. El critică intenția şefului statului de a convocat Consiliul Suprem de Securitate a Moldovei pentru „a pedepsi” aleşii locali din şapte localitaţi care au semnat declaraţia simbolică de unire cu România. „Preşedintele ales visează să pedepsească elevii, studenţii, aleşii locali pentru că nu au aceeaşi „viziune” cu el”, notează Vakulovski. „Nu e deloc normal să pedepseşti sebarea unui eveniment istoric la care am contribuit, nu poţi pedepsi declaraţiile simbolice, că nu suntem „independenţi naţional”, atâta timp cât suntem separaţi de România”. El concluzionează că acţiunile şefului statului „au o gândire anormală, bolnavă”.
„Tot mai multe sate moldovenești adoptă declarații de Unire cu România. Autoritățile Republicii Moldova nu reacționează la procesul de românizare …”, aşa începe un amplu articolul intitulat „Moldova a pornit pe calea Crimeii” din publicația rusă Nezavisimaia Gazeta. În articol se spune că acestor mișcări se opun preşedintele Dodon, autonomia găgăuză şi regiunea transnistreană. Se mai invocă sondaje de opinie potrivit cărora majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt împotriva Unirii, care ar fi sprijinită însă de majoritatea reprezentanților guvernării de la Chişinău. „Şeful statului e împotrivă, dar el nu are suficiente atribuţii pentru a schimba mersul lucrurilor se mai spune între altele în articol. El poate fi influenţat doar de cetăţeni, numai că deocamdată nu se prevăd proteste”, mai scrie publicaţia rusească.
Adrian Ciubotaru publice în Jurnal de Chişinău câteva parabole prin care încearcă să tălmăcească evenimente din actualitate. Bunăoară despre intenția democraților de a introduce „obiectivul european” în Constituție, autorul scrie că „Pâlcuri de trestie … care va sufla adevărul despre spiritul european al PDM-ului abia încolțește şi va da glas puternic de îndată ce va începe campania electorală.” Cât despre demisia Președintelui Curţii Constituţionale, Ciubotaru scrie că e o plecare misterioasă din templul puterii la cele lumești şi că e o „parabolă pe care e mai bine să o lăsăm netălmăcită”.
Analistul Vlad Ţurcanu nu exclude că în locul lui Tudor Panţăru la şefia Curţii Constituţionale va ajunge Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ. „Pentru ca domnul Poalelungi să ajungă președinte al CC, el trebuie mai întâi să candideze pentru funcția de judecător la CC. Acest fotoliu face parte din cota CSM, care are dreptul să numească doi membri ai CC. Există premise ca Mihai Poalelungi, cu influența sa la Curtea Supremă, în sistemul judecătoresc și, presupunem, în CSM să ajungă la Curtea Constituțională”. Vlad Ţurcanu mai afirmă că Înalta Curte a devenit „o instituție politico-juridică, al cărei rol se manifestă în momente cheie”.
„Dodon – la odihnă, în Altai, Comisia de la Veneția – la muncă, în Chișinău” este titlul tabletei semnată de Victor Cobăsneanu în Observatorul de Nord. El observă că deși Parlamentul nu și-a reluat activitatea, viața politică nu duce lipsă de evenimente, ba dimpotrivă – „clocotește din plin și nu ne lasă să ne culcăm pe-o ureche”. Ceea ce i se pare autorului absolut firesc într-un an electoral, când miza e atât de mare. „Cu excepția cazului ieșit din comun de la Bălți, unde consilierii unui partid au ajuns mult prea departe în tentativa lor de a-și apăra drepturile, totul decurge parcă în parametrii obișnuiți, dar…să avem puțintică răbdare”, atenționează Victor Cobăsneanu.
