În paginile Ziarului de Gardă citiți despre ce fac şi cum trăiesc eroii Independenţei, cei care au participat la războiul de pe Nistru. „Se duc, pe rând. De la an la an, tot mai mulți”, observă combatantul Anatol Croitoru. „Pe noi, voluntarii, ne-au scos din lista luptătorilor … Perioada cât am fost la război nu ni se ia în seamă nici măcar la calcularea pensiei de muncă. Cei din parlament şi guvern ar trebui ținuți măcar o zi sub gloanţe, ca să îşi dea seama ce fel de legi fac”, spune combatantul. „Participanții la război, apți de muncă, să aibă prioritatea de a se angaja şi câștiga un ban pentru casă şi familie”, consideră un alt veteran de război Anatolie Caraman. „Luptătorii de la Nistru nu au fost niciodată onorați”, afirmă ex-ministrul apărării Ion Costaş. „Mișcarea luptătorilor de la Nistru a fost împărțită între partide și fiecare îi exploatează cum vrea”. Costaş mai spune că nimeni nu a pus la modul serios problema statutului luptătorilor de la Nistru.
Ce cred analiştii Oazu Nantoi şi Anatol Ţăranu despre anunțul lui Andrei Năstase că PPDA va avea propriul candidat în alegerile pentru primăria Chişinău, dar şi pentru cea din Bălţi, citiţi pe deschide.md. Oazu Nantoi nu vede o problemă ca PPDA și PAS să înainteze separat candidaţi. „Alegerile sunt un test și dacă PAS și PPDA vor participa cu candidați separați atunci ei vor avea cifre în plus pentru a se așeza la masa de negocieri în perspectiva creării unui bloc electoral comun la alegerile parlamentare”, spune Nantoi. Analistul Anatol Ţăranu crede însă că unica şansă pentru pro-europeni este să desemneze un candidat comun şi fără afiliere politică. „Numai în aceste condiții putem să adunăm toate partidele proeuropene laolaltă ca să câștigăm alegerile de la Chișinău. În caz contrar, vom pierde alegerile de la Chișinău și pierderea lor înseamnă pierderea repetiției generale în perspectiva alagerilor parlamentare”, notează Ţăranu.
Newsmaker.md explică de ce alegerile primarilor în Chișinău și Bălți ar putea fi amânate până în toamnă când vor avea loc alegerile parlamentare. În articol se precizează că suprapunerea scrutinelor locale cu cele parlamentare se discută intens în interiorul PSRM, dar mai cu seamă în cel al PD. Unul dintre argumente e că amânarea alegerilor în Chișinău și Bălți va acorda timp suplimentar pregătirii pentru campanie. Ceea ce ar fi în avantajul democraților pe care demisia primarilor din cele doua municipalități i-a luat prin surprindere. Economisirea resurselor financiare e un alt argument în favoarea amânării scrutinelor locale. În articol se mai spune că PD ar intenționa o eventuală modificare a legislației electorală prin care noii primarii din Chișinău și Bălți să obțină un mandat deplin, de patru ani dacă alegerile locale vor avea loc în toamnă. Dacă însă alegerile vor avea loc în mai mandatul acestora ar expira în 2019, când ar urma să fie organizate noi alegeri locale.
Tărăgănarea alegerilor locale anticipate creează Moldovei o imagine foarte proastă în exterior, este de părere Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice. El susține că invocarea de către Comisia Electorală Centrală a factorului financiar nu este valabilă. „Cred că aceasta poate fi chiar ultima picătură pentru că noi și așa deja suntem la pragul unui stat hibrid”, a spus Vladislav Kulminski la emisiunea „Punctul pe azi” de la TVR Moldova, citat de agenţia de presă IPN.
RISE Moldova prezintă într-o nouă investigaţie schema prin care firma-tampon din regiunea separatistă EnergoKapital a devenit peste noapte principalul furnizor de energie electrică, a încasat profituri de milioane și le-a ascuns în paradisuri fiscale. „Peste 20 de milioane de dolari proveniți din facturile de lumină plătite de consumatorii din Republica Moldova au ajuns pe conturile unor companii din zone offshore”, se spune în articol. Apariţia firmei EnergoKapital prin intermediul căreia este livrată energia în dreapta Nistrului se datorează şi unor neînţelegeri între partenerii de business de la Chișinău, Tiraspol și Moscova, susţine expertul Victor Parlicov, fost director general al ANRE. „La Chișinău există beneficiari ai acestei scheme la nivelul cel mai înalt politic. Federația Rusă avea interesul să finanțeze bugetul regiunii transnistrene cu banii noștri. Au creat o schemă ilegală și noi finanțăm separatismul”, afirmă, între altele, Victor Parlicov.
Natalia Hadârcă observă în Evenimentul Zilei că nu e limpede în ce calitate Igor Dodon va vizita SUA la invitația Președintelui Organizaţiei Internaționale pentru Familie. Ea aminteşte că preşedintele moldovean l-a informat despre această vizită pe ambasadorul SUA în Chişinău. „Potrivit uzanțelor diplomatice, o vizită oficială a unui șef de stat sau de guvern se pregătește minuțios, din timp, prin canale diplomatice. Dodon, însă, fiind hotărât și rectiliniu, tratează el însuși direct cu ambasadorii”. Autoarea mai observă că la mai bine de un an de mandat Igor Dodon nu a întreprins nici o vizită în statele vecine. Motivul ar fi potrivit autoarei „declarațiile, eufemistic spus, nechibzuite, mai pe de-a dreptul zis – tembele” ale preşedintelui.
