Linkuri accesibilitate

Deznodământ așteptat în procesul liderului PSD, Liviu Dragnea (digi24.ro)


Ziare la București.

Guvern, Parlament, partide - toate suscită o „neîncredere patentă”, specifică societăților care au o cultură a neîncrederii (Lucian Dumitrescu/Adevărul).

Știrea zilei – ultima rundă din apelul procesului intentat lui Liviu Dragnea pentru abuz în serviciu – nu a furnizat un deznodământ până la ora scrierii acestui text. De altfel, e de așteptat ca procesul doar să se încheie, instanța rămânând în pronunțare. Presa a înregistrat ca pe o veste bună faptul că magistratul care reprezintă Direcția Națională Anticorupție în acest caz a anunțat retragerea sesizărilor de neconstituționalitate care ar fi trebuit să fie judecate – nu se știe când – de Curtea Constituțională, așa că procesul chiar poate să se încheie.

Site-ul digi24.ro alătură cele două termene legate de persoana liderului Partidului Social-Democrat: cel de la Înalta Curte de Casație și Justiție, despre care tocmai am vorbit, și cel de la Curtea Constituțională, unde Dragnea a cerut să fie declarate neconstituționale completurile de judecată formate din trei judecători, cum a fost cel care l-a condamnat la închisoare în procesul pe fond. Dacă i s-ar fi dat dreptate, atunci completul format din cinci judecători care urmează să ia acum decizia la Curtea Supremă ar fi invalidat și procesul s-ar lua de la capăt. Curtea Constituțională, notează și digi24.ro, a amânat pentru a patra oară pronunțarea pe această speță. Jurnaliștii de aici enumeră cele cinci variante de situații în care Liviu Dragnea s-ar fi putut găsi în perioada următoare. Primele patru au ieșit deja din discuție pe parcursul zilei, rămâne de văzut doar dacă verdictul Curții Supreme va fi comunicat azi, sau mai târziu, în cursul acestei luni.

În secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul se publică analiza realizată de Lucian Dumitrescu în cadrul proiectului LARICS despre evoluția indicatorului de încredere în instituții în România. Se folosesc datele din Barometrul de Opinie Publică lansat pe 13 mai. Prima observație: niciuna dintre personalitățile politice din România nu este creditată măcar cu 50 de procente încredere. Președintele Klaus Iohannis, singurul care a crescut în sondaje în ultima jumătate de an, se află totuși la 41%, în creștere de la 36% în noiembrie. În cazul președintelui, creșterea ține de locul pe care „cultura politică prevalentă din România îl acordă funcţiei prezidenţiale, (de) profilul politic clar conturat de preşedinte şi prezidenţiabil, precum şi (de) jocul politic din ultimele şase luni”. În general însă, scorul de încredere al personalităților e afectat de asocierea cu factorul politic (excepție face doar guvernatorul Băncii Naționale). În cazul instituțiilor, percepția e oarecum asemănătoare. Armata e cotată pe primul loc tocmai pentru că nu e asociată cu politicul. Biserica, pe locul al doilea (dar din motive religioase). În rest, guvern, Parlament, partide - toate suscită o „neîncredere patentă”, specifică societăților care au o cultură a neîncrederii, spune analistul.

Pe blogul personal, Stelian Tănase scrie că această campanie electorală pentru Parlamentul European și-a pierdut pe parcurs suflul, deși se anunța interesantă. Niciuna dintre temele importante pentru Europa nu a rezistat, de-abia dacă președintele Klaus Iohannis a avut tonul adecvat pro-european. În rest, doar teme interne: „programul electoral și de guvernare se reduc la a promite salarii și pensii dublate/triplate, autostrăzi, spitale, bugete pentru educație, etc. Dar ce nu se promite!? Firește, fără legătură cu realitatea economico-socială”. În plus, mai scrie Tănase, nimeni nu pare să-și fi schimbat părerea pe parcursul ultimelor săptămâni.

XS
SM
MD
LG