„Nu acesta era planul. Nu așa trebuia să se întâmple! România, din poziția asumată de frate mai mare, își propusese să acționeze ca principal avocat și «antrenor» pentru Republica Moldova, astfel încât aceasta să aibă un acces rapid și lin către clubul select al țărilor membre ale UE. (...) Ar fi trebuit să joace rolul asumat de Germania de Vest în vecinătatea Germaniei de Est: o vitrină a valorilor și prosperității occidentale, care să stimuleze reforme în Republica Moldova în direcția unei democrații autentice, a statului de drept și a unei economii de piață”, scrie Radu Crăciun într-un articol apărut pe site-ul contributors.ro.
El constată însă că la trecerea Prutului din Republica Moldova în Moldova românească nu se vede nicio diferență. Aceeași sărăcie. Constată „lipsa unui plan agregat de integrare a Republicii Moldova”; „stângăciile partidelor din România în găsirea de parteneri politici credibili (...) în Moldova”. „Degeaba, pe de o parte, dai bani pentru grădinițe sau autobuze școlare, iar pe de altă parte, te fotografiezi la braț cu persoane având o reputație cel puțin îndoielnică. Degeaba finanțezi pro bono deficitele Republicii Moldova dacă nu ai nicio preocupare pentru adevărații beneficiari ai banilor transferați. Mesajul în rândul populației de peste Prut este dezastruos: de înțelegere superficială a realității de acolo și de situare în tabăra cea mai nepopulară”.
Notorietatea cîștigată dincolo de Prut de Direcția Națională Anticorupție – singura instituție românească invitată să treacă granița – a demonstrat cât de mare putea fi forța de tracțiune a unor povești de succes livrate dinspre România cetățenilor moldoveni. Radu Crăciun crede că, treptat, începe să se vadă o forță de atracție în sens opus. Nu sunt puțini cei care se uită înspre Uniunea Vamală ca o alternativă la Uniunea Europeană, cel puțin din punct de vedere comercial.
Jurnalistul Dan Tăpălagă recomandă pe site-ul g4media înscrierea cu negru în calendar a zilei de 2 iulie, „ziua când, sub privirile unui popor sleit, au transformat România dintr-un stat de drept într-o țară strâmbă”, când s-a născut „republica borfașilor”, în care a fost legalizat furtul. Cam pe 4 iulie, adică mâine, de ziua Americii, spune Tăpălagă, „vor sărbători și ei libertatea care, pe limba lor, se numește liberare (din pușcărie). (...) Vor vota în Parlament modificările la Codul Penal, actul fondator al României Lor, în care noi, ceilalți, ne vom simți prizonieri, captivi sau vom pleca dacă nu luptăm acum”.
Ioana Ene Dogioiu explică și ea pe site-ul ziare.com ce se va întâmpla odată cu noile Coduri penale. Principalul beneficiar e Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat și președinte al Camerei Deputaților, dar lista beneficiarilor e mult mai lungă. Nu doar Dragnea scapă de pedeapsă, inclusiv în dosarul în care a fost recent condamnat în primă instanță la închisoare cu executare, ci și fostul primar al sectorului 4, considerat responsabil pentru moartea celor 65 de tineri în incendiul de la clubul Colectiv. „Practic scapă cam toti cei anchetati pentru abuz în serviciu, adică principala infracțiune care sancționa spolierea bugetului public”. Și nu e vorba numai de abuzul în serviciu. Doar în București, scrie Ioana Ene, urmează să fie eliberați 83 de condamnați pentru omor.
În revista 22, expertul în drept constituțional american Vlad Perju declară că președintele României este obligat să pună în aplicare cât mai repede decizia Curții Constitutționale a României, de revocare din funcție a procurorului-șef anticorupție Laura Codruța Kovesi.
