Analistul Cristian Pantazi de la G4media consideră că guvernul condus de social-democrata Viorica Dăncilă a produs o adevărată debandadă în finanțele țării. România va intra fără buget aprobat în perioada de președinție rotativă a Uniunii Europene, iar liderul social-democraților, Liviu Dragnea, tocmai a dat peste cap întreaga construcție a proiectului de buget, cerând înființarea unui fond special pentru micile investiții locale, în valoare de 10 miliarde de euro.
„Acest fond va fi instrumentul prin care Dragnea, certat cu (ministrul dezvoltării) Paul Stănescu, vrea să recâștige baronii (locali) de partea lui”, scrie Pantazi. Nimeni nu a explicat de ce e nevoie de acest fond și de unde vin banii. Ceața s-a îndesit serios atunci când premierul Viorica Dăncilă a vorbit de un fond de 10 miliarde de lei, nu de euro. Fapt este că „ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, e sub o presiune uriașă acum să găsească rezolvarea unei ecuații imposibile: cum să acopere creșterile de pensii (…), creșterile de salarii pentru bugetari (…) și noul fond”.
În România, toată lumea știe cine este „Dorel”. E personajul dintr-un clip publicitar care promova… un coniac autohton și în care un lucrător în construcții încerca să dreagă o conductă subterană de electricitate cu târnăcopul. Rezultat: coleg trimis la spitalul de arși și consolat cu coniacul respectiv. Sinistru, dar preluat de conversațiile de toată ziua din țară ca foarte elocvent. Așa se face că Ioana Ene Dogioiu (Ziare.com) îi numește pe oficialii puterii „dorei”.
În chestiunea sistemului de justiție, ei procedează ca în clipul cu pricina: se duc hotărâți spre conducta de gaz cu târnăcopul în mână. La Curtea Constituțională, de pildă, ar fi „aruncat în haos sistemul judiciar. Complet. Nu numai penalul, ci în primul rând civilul”, ca să se ajungă la amnistie – obsesia lui Liviu Dragnea. Normele de competență au fost călcate în picioare, susține jurnalista.
CCR a ajuns să judece ceea ce nu e mandatată să facă: persoane, spețe de contencios administrativ și altele...
CCR a ajuns să judece ceea ce nu e mandatată să facă: persoane, spețe de contencios administrativ și altele. A emis „decizii care contrazic hotărâri anterioare, dezincriminari explicite, retroactivitate, nimic nu a lipsit din arsenalul de luptă al Doreilor, spre stupefacția adevăraților juriști, care nu mai înteleg nimic și suportă zi de zi în sălile de judecată efectele haosului creat”.
Problema protocoalelor dintre SRI și parchete - o falsă problemă, iar aici analiza citează opinia un procuror brașovean: „Ofițerii SRI nu au lucrat în dosare. Sunt legende. Nu se pune problema că făceau probe. Iar suportul tehnic l-au asigurat pentru că alții nu puteau. Statul român se bate în acest moment cu statul român”. Însă dacă protocoalele vor fi declarate neconstituționale (CCR a amânat din nou decizia), va fi dezastru: eliminarea din procese a probelor obținute cu aplicarea lor, dar și revizuirea hotărârilor pronunțate deja pe baza unor probe astfel obținute. Dosare de corupție, dar de fapt toate dosarele la care SRI a participat prin supraveghere tehnică la strângerea probelor – dosare DIICOT, deci trafic de droguri, persoane, clanuri mafiote, criminalitate cyber, terorism.
Jurista Laura Ștefan explică pentru Pressone – și, implicit, pentru marele public – care e diferența între amnistie și grațiere și în ce condiții asemenea măsuri ar fi justificate. Deocamdată nu sunt nici măcar documentate: totul se pregătește ca un heirup disperat, fără să se știe câți condamnați ar fi în discuție, care sunt faptele pentru care au fost condamnați.
