După victoria consistentă a președintelui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidențialelor, comentatorii se opresc mult la contribuția spectaculoasă a românilor din afara țării. Dan Tăpălagă se întreabă în analiza sa de la G4Media ce i-a purtat spre cabinele de vot pe românii din străinătate, de vreme ce nu a existat practic niciun risc să câștige candidata social-democraților, Viorica Dăncilă. „Cel mai probabil, scrie Tăpălagă, a fost nevoia de a aplica o sancțiune usturătoare partidului și candidatului care încarnează în ochii vastei majorități a celor din diaspora răul absolut al politicii românești. Din cauza lipsei de perspectivă, din cauza atmosferei generale proaste, mulți au luat în ultimii ani decizia grea de a părăsi România. Acum a sosit momentul revanșei. Au simțit cu toții că mai există o șansă și n-au ratat-o. Lor le datorăm multe, inclusiv o mai bună reprezentare în Parlament. O dezbatere publică a început deja și trebuie ținută sus pe agendă”.
„România, scrie Radu Carp pe blogurile Adevărul, are (…) în acest moment cea mai activă diaspora din Europa, din punct de vedere politic. Conceptul de cetăţenie europeană nu mai este deloc abstract în cazul României: datorită legislaţiei electorale, în acest moment diaspora românească din Europa se poate exprima la vot în bune condiţii. Exemplul românesc ar trebui promovat mai bine la Bruxelles: cetăţenia europeană se traduce şi prin reglementări interne dar care au impact la nivelul întregii Uniuni Europene. Marea provocare a acestor alegeri constă în promovarea drepturilor cetăţenilor români din diaspora”.
Profesorul Radu Carp enunță însă și viitoare dificultăți: „România devine odată cu aceste alegeri suma unor circumscripţii electorale care nu mai descriu strict teritoriul naţional (…). Circumscripţia la care partidele şi candidaţii vor trebui să se raporteze este de acum înainte întreaga Uniune Europeană. Programele electorale vor trebui să se adapteze în consecinţă”. Și nu doar ele, ci și modul de funcționare a parlamentului, întrucât circumscripțiile multor parlamentari vor fi departe de țară.
Într-un interviu acordat la ziare.com, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt consideră esențială contribuția diasporei în aceste alegeri, dar adaugă că „fără curajul celor rămași acasă, în țară, schimbările politice n-ar fi fost posibile”. Oricum, „numai dacă puterea baronilor este înfrântă, succesele obținute în anul 2019 vor fi durabile”. Încă un aspect: „Diaspora românească a devenit un fenomen remarcabil. În multe cazuri, oamenii care au emigrat cultivă sentimente naționale sau chiar naționaliste, sunt mai conservatori decât cei care au rămas acasă. În spațiul sud-est european, diaspora greacă, sârbă, macedoneană, albaneză au alimentat și uneori continuă să alimenteze naționalismul în țara de origine. Comunitatea sârba din Austria, de pildă, susține curentul naționalist din Serbia, și imigranți sârbi cu cetățenie austriacă au votat ani de zile cu extrema dreaptă în Austria”.
„Acum, mai spune Jens Schmitt, responsabilitatea revine partidelor (din România), în special PNL şi USR-PLUS, care trebuie „să rupă cu tradiția certurilor și ambițiilor personale și să dezvolte un program politic coerent pentru această Românie modernă și pro-europeană, care s-a conturat în alegerile recente”.
În fine, Cristian Tudor Popescu, reprodus pe republica.ro: „Pentru mine e o mare surpriză, s-au maturizat votanții români, ceea ce nu aș fi crezut. Au rezistat la vremea rea și la manipulare și au venit la vot. De aceea îmi pun mari speranțe în evoluția alegătorilor români”.
