Dar și la nivel politic, tensiunile au atins un prag extrem de ridicat, după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat pe Vladimir Putin că s-ar afla în spatele a ceea ce face Aleksandr Lukașenko, trimițând un flux continuu de mii de refugiați afgani, irakieni și sirieni peste graniță în Polonia, spre UE, după ce anterior o făcuse spre Lituania.
Angela Merkel îi ceruse, de asemenea, lui Putin, să facă presiuni asupra dictatorului de la Minsk pentru a înceta ceea ce unii în UE, la nivel oficial, numesc acum «terorism de stat». Reacția Kremlinului, cum o rezumă la Moscova KommersantЪ, a fost doar aceea că a pretinde că o asemenea acuzație care constă că Rusia ar fi amestecată în criza refugiaților de la granița poloneză a UE este «ieșită din cadrul logicii elementare».
În acest timp, regimul lui Lukașenko, cum o arată Le Monde în numărul său de astăzi, continuă să aducă avioane charter de la Beirut sau Damasc (Irakul, între timp, a pus capăt acestor curse).
În Italia, Corriere della Sera prezintă pe site-un său un impresionant reportaj foto realizat la frontiera de est a Poloniei, cu titlul: «Pe aici nu se trece». Cum o amintește Financial Times, Uniunea Europeană pregătește în vremea aceasta noi sancțiuni împotriva regimului lui Lukașenko.
Toate acestea vin după ce Lukașenko a amenințat Europa că Rusia ar fi gata să-l sprijine militar, iar britanicul cotidian The Telegraph a confirmat, din surse militare, că Rusia a trimis ieri două bombardiere nucleare (!) să patruleze în spațiul aerian bielorus. The Times anunță același lucru, precizând că noi sancțiuni UE sunt iminente.
În Spania, El Pais precizează că cele două bombardiere nucleare rusești veghează și zboară deasupra a cea ce este granița bielorusă cu Polonia și Lituania și că misiunile de patrulare sunt lansate acum pe o perioadă nedefinită.
Tensiunile sunt chiar pe cale de a se transforma într-o criză internațională, implicându-i deja pe Joe Biden și pe Vladimir Putin. Occidentalii, mai ales europenii, se tem să nu se ajungă la o înfruntare militară directă, care ar face ca NATO să intervină automat în favoarea Poloniei (POLITICO oferă o analiză completă semnată de Jacopo Barigazzi).
În Spania, El Pais îl citează pe șeful diplomației UE, spaniolul, fost ministru de externe al țării sale, Josep Borrell, care spune: «Europa este în pericol, dar europenii nu sunt conștienți de asta».
Toate acestea fac că The Telegraph în Marea Britanie ajunge la concluzia că UE ar putea sfârși prin a finanța gardurile de sârmă ghimpată de la granița polonă-bielorusă. Polonia a cerut-o deja, dar, așa cum era de așteptat, răspunsul imediat al Comisiei Europene a fost inițial negativ. Süddeutsche Zeitung (SZ), în Germania, este de asemenea de părere că UE ar putea oferi bani Poloniei (și accesoriu Lituaniei) pentru a ridica garduri de sârmă ghimpată la frontiera cu Bielorusia.
SZ îl citează pentru asta pe președintele Consiliului European, Charles Michel, care a spus că în chestiunea traficului de persoane dinspre granițele bieloruse spre UE membrii UE sunt solidari și că este «toți pentru unu și unul pentru toți». ("Einer für alle, alle für einen", exact ca în Cei trei mușchetari al lui Alexandre Dumas.
Vorbind ieri la Varșovia, Charles Michel a insistat că n-ar fi de fapt foarte complicat de a găsi o formă legală de a folosi bani europeni pentru a construi o „frontieră fizică”, concretă, ce ar împiedica intrarea ilegală în Polonia (altfel zis, ceea ce i s-a reproșat în 2015 și după aceea Ungariei lui Viktor Orbán). Un document redactat de Consiliul European și în care e schițată acea formă legală de a plăti pentru un zid la granița Poloniei a circulat de altfel miercuri în Bruxelles (el poate fi consultat aici).
Surpriză la COP26: China și SUA unite în privința climei
Cei doi cei mai mari poluatori de pe planetă au stârnit uimire ieri seara, miercuri, 10 noiembrie, la COP26 de la Glasgow, prezentând o declarație comună prin care se angajează să-și consolideze împreună acțiunea împotriva schimbărilor climatice. Acest pact neașteptat dintre China și Statele Unite reînvie speranța de a ajunge la un acord solid, cu două zile înainte de încheierea conferinței.
Este o „reconciliere neașteptată” care ar putea „cântări masiv în discuțiile finale”, notează Le Soir, la Bruxelles.
Principalii emițători de gaze cu efect de seră din lume, China și Statele Unite, au anunțat așadar miercuri, la COP26, la Glasgow, un acord surpriză privind clima: cele două mari puteri mondiale s-au angajat să respecte obiectivele Acordului de la Paris, astfel încât să atingă încălzire o planetară limitată „cu mult sub ”2 ° C în comparație cu epoca preindustrială și, dacă este posibil, la 1,5 ° C.
„Acest pact între cei mai mari poluatori din lume a surprins miile de participanți” la COP26, noteazăNew York Times. „Cei doi rivali, între care trec tot mai mult tensiunile în privința comerțului și a drepturilor omului”, s-au declarat, pentru prima dată, „ca fiind aliați în lupta împotriva încălzirii globale”, notează cotidianul american. New York Times regretă, totuși, că „lipsesc detalii” concrete din acord, detalii despre modul în care cele două țări intenționează să pună în practică această înțelegere.
Afganistan: "seniorii războiului" la putere
În Marea Britanie, The Daily Telegraph analizează faptul că regimul talibanilor tocmai l-a numit în funcția de guvernator al provinciei Kabul pe Qari Baryal, un foarte cunoscut șef de rețea teroristă, responsabil de atacuri sinucigașe în Kabul și de răpiri de jurnaliști străini. Asta arată, constată The Telegraph, că în ciuda promisiunilor lor talibanii nu s-au schimbat și nu au câtuși de puțin intenția să se conformeze imaginii mai moderate pe care pretindeau că doresc să o mențină, după preluarea puterii pe 15 august.
Dar asta s-a văzut de fapt de la început, amintește The Telegraph, din aceea că un alt șef al unei importante rețele teroriste, Sirajuddin Haqqani, a fost numit ministru de interne.
«Ucraina: lichidarea brutală a ziarului „Kyiv Post”»
Acesta este titlul prin care Le Monde, tot în numărul său de astăzi, datat 11 noiembrie, încearcă să explice închiderea bruscă a săptămânalului de limbă engleză Kiev Post (care de mai mulți ani își modificase numele, după moda anglo-saxonă, în Kyiv Post).
Acest ziar bazat la Kiev, cu un site în limba engleză dintre cele mai citite de toți expatriații și mediile de afaceri în Europa de est și spațiul ex-sovietic, a fost ieri suspendat pe neașteptate de propriul său proprietar. Citit de toate ambasadele de la Kiev, de toți străinii și ONG-urile, Kyiv Post era cunoscut pentru independența sa editorială și politică și pentru tendința sa pro-occidentală.
Proprietarul era, începând din 2018, un multi-milionar sirian cu afaceri în Ucraina, Adnan Kivan. Cei 50 de ziariști au aflat că sunt dați afară, cu efect imediat, în dimineața zilei de ieri.
Cum o scrie Le Monde, mulți la Kiev văd în închiderea publicației mâna președintelui Volodimir Zelenski, care pare a suporta din ce în ce mai puțin criticile, de orice fel.
În ultimul clasament al presei mondiale, pe anul 2021, stabilit de Reporteri fără Frontiere, Ucraina se plasează pe locul 97 din 180 analizate, după Moldova (pe locul 89, precizează Le Monde), dar cu mult înaintea Rusiei, care se află jos de tot, pe locul 150.
