Linkuri accesibilitate

Criza gazelor poate fi „impulsul de modernizare”, similar cu embargoul pe vinuri (Stanislav Secrieru/ Ziarul Național)


Revista presei matinale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:42 0:00
Link direct
  • „Moldova se îndreaptă spre cea mai scumpă iarnă din istorie” – titrează portalul BANI, relatând că Energocom va organiza o licitație de achiziție a metanului. Portalul îl citează pe vicepremierul Nicu Popescu în acest context care a declarat că „există gaz în rezervoarele ucrainene, care aparțin mai multor companii străine. Iar Republica Moldova nu necesită volume foarte mari, raportate la scară largă și de aceea noi putem să discutăm cu diferite companii care dețin rezerve de gaz în apropiere de țara noastră ale căror cantități de gaz pot fi accesate. Există volume de gaz care sunt disponibile pentru Republica Moldova și noi avem opțiunea să le luăm din Polonia, dar și de la alte companii”.
  • Deși în comunicatul Guvernului de la Chișinău despre convorbirea telefonică a premierului Natalia Gavriliță cu Vadim Krasnoselski se spune că acesta „a dat asigurări că centrala de la Cuciurgan va îndeplini toate obligațiile contractuale pentru furnizarea în continuare a energiei electrice pentru partea dreaptă a Nistrului”, asigurările nu se regăsesc explicit și în comunicatul dat de Tiraspol în această privință, citat de agenția oficială NOVOSTI PMR.

Din comunicat reiese, în schimb, că în convorbirea cu Gavriliță accentul a fost pus cu precădere pe „chestiunile reglementării moldo-transnistrene”. Krasnoselski a enumerat mai multe acorduri și înțelegeri între Chișinău și Tiraspol, apreciind că „Transnistria își onorează toate angajamentele asumate în cadrul acestor acorduri, iar partea moldovenească se eschivează”.

Cu referire la problematica bancară, bunăoară, Krasnoselski a remarcat, între altele, și faptul, că sportivii FC „Sheriff” „nu pot primi fondurile câștigate, deoarece clubului nu i se oferă posibilitatea să deschidă un cont în valută în rețeaua bancară a Moldovei”. Liderul transnistrean a atenționat că „fără realizarea acordurilor existente, încercările de a ajunge la altele își pierd, practic, sensul”.

  • Citat de NOVOSTI PMR, Vitali Ignatiev, șeful departamentului de externe al autoproclamatei RMN, acuză Chișinăul de „cinism”. El a declarat într-un interviu că la ultima întâlnire a reprezentanților politici, care a avut loc la 18 octombrie în sediul OSCE, Chișinău, „în loc să procedăm la discuții despre criza transporturilor, partea moldovenească a cerut Transnistriei să se adreseze Rusiei în chestiunea gazelor naturale”. „Ce are transportul auto, decizia protocolară în această privință cu tema gazului? Sunt speculații inadmisibile. Le-aș numi chiar cinice, pentru că oamenii se confruntă cu problemele transportului (care țin de interdicția de a călători fără plăcuțe de înmatriculare neutre – Imedia) aici și acum și aceste probleme au fost create cu participarea Moldovei”, a declarat Ignatiev, citat de agenția oficială de știri de la Tiraspol care titrează: „Moldova încearcă să șantajeze Transnistria”.
  • În ajunul vizitei vicepremierului pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, la Moscova, analistul politic Ion Tăbârță spune la RADIO CHIȘINĂU că atragerea acestuia în discuțiile pe subiectul contractului de furnizare a gazelor poate fi explicat prin faptul că Moscova vrea cedări politice anume în legătură cu regiunea transnistreană și prezența sa militară în stânga Nistrului. La rândul său, Anatol Țăranu, fost ambasador al R.Moldova în Rusia, consideră că eventuale cedări pe direcția transnistreană, pentru a obține un preț convenabil la gaze, vor afecta pozițiile Chișinăului în cancelariile occidentale. „De aceea, eu cred că șansele de a obține un contract favorabil cu Moscova sunt minime”, estimează expertul.
  • Ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, declară într-un interviu la RFI că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este un element crucial pentru securitatea energetică a R.Moldova, dar deocamdată nu poate oferi o soluție per ansamblu pentru toți cetățenii țării. „Trebuie să fim conștienți că acest gazoduct poate livra gaz doar părții centrale a R.Moldova. În țară, nu avem infrastructura necesară pentru pomparea gazului în nord sau în sud, în ambele direcții. Trebuie să ținem cont și de faptul că România are acum anumite rezerve de gaz. O parte din aceste rezerve eventual ar putea fi oferite și pompate în rețeaua noastră, dar, în același timp, aceste rezerve nu sunt suficiente pentru a acoperi toate necesitățile R.Moldova pentru iarna întreagă”, precizează șeful diplomației moldovenești, în contextul unor negocieri dificile cu privire la importul de gaze din Federația Rusă. În ultimele zile, una dintre cele mai importante activități ale Guvernului de la Chișinău, mai spune Nicu Popescu, este găsirea surselor de finanțare care „ar permite să fie ușurată povara creșterii prețurilor pentru cetățenii R.Moldova.
  • SĂNĂTATE INFO a discutat cu directorii de spitale din R.Moldova despre criza gazelor naturale, care spun, la unison, că nu știu cum se vor descurca în condițiile în care alternative de încălzire a spațiilor practic nu există. Stresul e și mai mare din moment ce fiecare a primit înștiințare să reducă din consum, iar asta înseamnă că pacienții vor fi nevoiți să îndure frigul din încăperi sau să activeze doar unele secții din spitale, accentuează portalul. Directorul Spitalului Republican din Bălți, Serghei Rotari a declarat pentru Sănătate INFO că o eventuală sistare a gazelor naturale ar fi „o apocalipsă pentru instituție”, iar Vasile Popa, directorul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, unde sunt internați pacienții bolnavi de tuberculoză, care au nevoie de condiții climatice adecvate pentru tratamentul acestei infecții, spune că acum e cam târziu să se gândească la o alternativă de încălzire pentru instituție, dar că situația îi face să se gândească la acest aspect pentru viitor.
  • În urma unui control în Aeroportul Internațional Ben Gurion de la Tel Aviv, a fost depistat un copil infectat cu subvariantă AY.4.2 a tulpinii Delta a coronavirusului, scrie TASS, citând surse israeliene. Copilul de 11 ani revenise din Republica Moldova. Este primul caz în Israel de infectare cu această urmașă a tulpinii Delta, despre care savanți de referință spun că ar putea fi „cea mai infecțioasă tulpină de după începutul pandemiei”. Date preliminare ar arătat că AY.4.2 ar putea fi cu 10-15% mai transmisibilă decât tulpina Delta originală. Autoritățile de la Tel Aviv au comunicat că, după revenirea, marți, în Israel, copilul infectat nu a contactat cu nimeni și se află în izolare. Subvariantă AY.4.2 a fost descoperită în iulie în Regatul Unit și ar constitui deja, potrivit datelor BBC, deja 6% din totalul infectărilor.

Reprezentanți ai Ministerului Sănătății al Republicii Moldova au comunicat într-o conferință de presă că echipamentul care ar permite depistarea subvariantei respective la Chișinău ar urma să fie funcțional în curând, fără a preciza însă o dată concretă. Până acum probele suspecte la noile tulpini COVID-19 au fost transmise pentru confirmare în laboratoare acreditate din UE.

  • ZIARUL NAȚIONAL preia o desfășurată analiză semnată de Stanislav Secrieru, analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, cu privire la modul în care Republica Moldova se regăsește în copleșitoarea criză a gazelor de acum. Sunt de găsit în această analiză reflecții despre relația dificilă dintre R. Moldova și Rusia, importanța activității diplomatice pentru depășirea problemelor din complexul energetic, originile și cauzele crizei energetice, dar și soluții pentru provocările din sectorul energetic.

Potrivit analistului, „deși problema pentru R. Moldova este la prima vedere una de ordin economic si social, la o privire mai profunda /se vede / că este una eminamente politica și ține de menținerea capacității statului Moldova de a lua azi si pe viitor decizii de politica interna si externa în mod independent”.

În încheierea textului său, autorul scrie că „deși azi situația pare a fi destul de dificilă, presupun că aceasta va avea efectul similar embargoului Rusiei împotriva vinului din Moldova în 2006”. „Știu, - spune dl Secrieru, - orice comparație are limite, este mult mai ușor să reorientezi sectorul vitivinicol, decât să restructurezi pe cel energetic (este mai scump, mai de durată și mai laborios). Ceea ce am în vedere, însă, este impulsul de modernizare provocat de acel șoc. Tind sa cred că, și de această dată, forțarea pârghiilor energetice va încuraja guvernul de la Chișinău să grăbească procesele de demonopolizare a pieții energetice și punerea în practică a proiectelor care vor diversifica sursele de import al energiei electrice și gazelor naturale...”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG