„Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum?”, este titlul unei analize semnate de Dionis Cenușă, pentru Agenția de Presă IPN. Autorul susține că starea tensionată de la frontiera ruso-ucraineană ține în suspans tot spațiul de la Kiev până la Bruxelles și Washington, sub semnul întrebării fiind supraviețuirea arhitecturii actuale a securității europene sub presiunea unor eventuale ciocniri militare dintre Rusia și Ucraina.
„Cu sau fără „garanțiile de securitate”, cerute de Moscova, nimeni nu ar intenționa să atace o țară cu cel mai mare arsenal nuclear și potențial militar din Europa”, atrage atenția Dionis Cenușă, opinând în continuare că scopul primordial al Moscovei este mai degrabă de ordin strategic și anume cel de a-și restabili și consolida sfera de influență în vecinătatea imediată. Autorul este de părere că urmare a presiunii exercitate de Moscova securitatea europeană este într-o criză existențială profundă, deoarece pilonii săi se clatină, iar cei aflați în afara NATO sunt descoperiți și vulnerabili. O altă concluzie la care ajunge Dionis Cenușa e că dacă securitatea europeană eșuează să înglobeze securitatea Ucrainei, atunci riscă să devină derizorie pentru statele non-NATO din cadrul UE.
La același subiect, al situației create de conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina, Jurnal.md îl citează pe fostul ministru al apărării și expertul în securitate, Viorel Cibotaru. El este de părere că în această conjunctură regională, statul trebuie să investească în securitate, pentru că depinde de capacitatea instituțiilor de a contracara amenințările iminente. Viorel Cibotaru consideră că este cazul să se discute despre fiecare instituție în parte, capacitățile lor, dotarea, echipamente, personal, educație, fie că e vorba de Serviciul de Informație și Securitate (SIS), de Armata Națională, sau de poliție și vameși. „Fără o securitate cibernetică, fără o securitate alimentară și energetică, nu putem vorbi despre capacitatea noastră de reziliență”, este concluzia fostului ministru al apărării.
Radio Chișinău citează din studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?”, realizat de Centrul de Resurse Juridice. Reporterii scriu că 93% dintre dosarele de corupție din Republica Moldova vizează „corupția mică”, opt din zece persoane condamnate nu petrec nici o zi la închisoare, iar două din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție se aleg doar cu amenzi. Vlad Gribincea, unul dintre autorii studiului, notează că actul de justiție pe cauzele de corupție trebuie îmbunătățit, pentru că fiecare a doua cauză de corupție merge cel puțin o dată la rejudecare. Studiul mai arată că fiecare a doua cauză de corupție este judecată fie prea rapid, fie prea lent. Un dosar de corupție este examinat în Republica Moldova, în medie, timp de trei ani și jumătate. Cea mai lungă cauză examinată a durat 12 ani și șase luni, mai notează experții.
Radio Chișinău mai scrie despre întrevederile ministrului Nicu Popescu cu reprezentanții NATO. Analistul politic, Ion Tăbârță, citat de reporteri, este de părere că această vizită demonstrează că Republica Moldova este preocupată de situația tensionată din regiune și are propria agendă de politică externă. Potrivit comentatorului, pe fundalul tentativa Rusiei de a impune o agendă externă pentru statele din spațiul post sovietic, întâlnirile ministrului Popescu cu reprezentanții NATO vorbesc foarte clar că Republica Moldova este stat independent și nu poate să nu aibă niciun fel de contacte cu NATO doar pentru că acest lucru nu place Federației Ruse, a conchis analistul.
