Agenția de presă „IPN” publică o analiză semnată de politologul Dionis Cenușa. El constată că viteza lentă și caracterul incomplet al reformelor reprezintă o constatare uzuală vizavi de Moldova, care însă este aplicabilă față de Ucraina și, într-o măsură mai mică, față de Georgia. Autorul remarcă o percepție mai critică față de contextul moldovenesc și iată de ce. Dionis Cenușa menționează aici faptul că Moldova a trecut printr-o prăbușire masivă a încrederii din partea UE din cauza fraudelor din sistemul bancar, dezvăluite în 2014. Totodată, scrie el, o abordare exigentă față de Moldova rezultă din guvernarea slăbită pe intern, or, în efortul de a face transfer de imagine din exterior, aceasta a depășit numărul de angajamente, pe care în mod realist le-ar putea onora. Politologul constată că interesul instituțiilor europene nu mai este de a constata faptul inițierii unei reforme, ci de a vedea rezultatele obținute în final și beneficiile directe pentru cetățeni. În cele din urmă, calitatea reformelor produse în Moldova este direct proporțională cu calitatea și credibilitatea guvernării, ambele în deficit accentuat, crede acesta. Dionis Cenușa mai notează că atenția imediată trebuie focusată pe aspectele electorale negative care pot fi schimbate mai ușor și care pot compensa nocivitatea votului mixt, care în niciun caz nu trebuie scăpat din vizor.
Jurnaliștii de la portalul deschide.md îl citează pe Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, care a declarat pentru o publicație din România că dacă partidele care se declarară astăzi pro-europene ar lăsa orgoliile deoparte şi ar trece la realizarea unei alianţe pro-europene, atunci ar exista posibilitatea unui guvern care să promoveze măsuri guvernamentale în conformitate cu valorile Uniunii Europene. Care să respecte valorile statului de drept. Întrebat despre situația politică actuală de la Chişinău, acesta a numit-o complicată, în condițiile în care sunt mai multe partide de dreapta, care luptă împotriva corupţiei, dar, care, din păcate, nu au o susţinere care să le permită să ajungă la un nivel înalt, este de părere eurodeputatul. Referindu-se la discuția despre integrarea Republicii Moldova în UE, Marian Jean Marinescu a spus că dacă după alegeri rezultă un guvern european, care va face şi o cerere, atunci poţi spune că Republica Moldova mai are o şansă. Dar asta depinde de ritmul reformelor. Şi guvernul actual ar putea să facă cerere. „Întrebarea firească este... există voinţă sau rămânem doar la nivelul unei retorici de campanie electorală prelungită?” se întreabă europarlamentarul.
Același portal publică un editorial semnat de Iulian Chifu, în care acesta constată că pe lângă populism, pe care îl consideră o amenințare internă a sistemului democratic, astăzi o nouă năpastă se revarsă tot mai mult asupra lumii: adhocrația. Autorul susține că este vorba despre o formulă de guvernare individualistă, preponderent uni-personală, mai degrabă autocratică, a unor lideri voluntari și excesiv de puternici, cu abordări complet nedemocratice – deși imită sau caricaturizează democrația – care ajung nici măcar să nu mai explice, să argumenteze sau să convină deciziile cu structurile legale de conducere democratică a unei organizații, instituții sau chiar a unei țări. Editorialistul este de părere că efectele adhocrației astăzi, mai ales la nivel internațional, sunt din cele mai nefaste: ruperi de alianțe, schimbări de contexte peste noapte, imprevizibilitate, întoarceri la 180 de grade a politicilor, generarea de tensiuni, divergențe, conflicte și chiar război, impact dezastruos asupra structurii și fibre societale dar și a constructelor statale și instituționale, guvernare prin șocuri, fără susținere populară și publică.
„Guvernul respinge propunerea investitorilor: Străinii nu vor putea deține terenuri agricole”, titrează portalul mold-street.com. Jurnaliștii scriu că străinii sau apatrizii nu vor putea în continuare să dobândească drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier. În articol se menționează că Asociația Investitorilor Străini susține că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova. Jurnaliștii fac referire la date statistice care arată că în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero. Totuși, notează autorii, în prezent există mai multe portițe pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole, de exemplu prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetățean al Moldovei.
Rise Moldova scrie că vila de lux a ministrului de Interne, Alexandru Jizdan, rămâne ascunsă în spatele socrilor săi, deși acesta recunoaște că locuiește în imobilul impunător. Locuința se află în orașul Codru din municipiul Chișinău și are o valoare de piață de aproximativ patru milioane de lei. Ministrul de interne, a declar jurnaliștilor că „este un proiect comun al meu și al unor membri ai familiei mele. A fost construită mult timp, dar până la urmă s-a decis ca ea să fie introdusă în declarația pe venit pe mine, deoarece eu locuiesc în această casă.” În articol se menționează că într-adevăr, în ultima declarație de venit, ministrul Jizdan a indicat că, începând cu anul 2015, are în folosință o casă de circa 300 de metri pătrați. Asta deși Nelea Jizdan, soția acestuia, încă în 2012 plasa pe rețelele de socializare fotografii cu vila din orașul Codru.
De fapt, scriu jurnaliștii, vila secretă a ministrului a apărut în declarațiile de avere abia după dezvăluirile RISE Moldova din ianuarie 2016.
