Agenția de Presă „IPN” publică o analiză semnată de politologul Dionis Cenușa, în care acesta constată că nici după 4 ani de la liberalizarea vizelor, Moldova nu a reușit să-și îmbunătățească semnificativ mecanismul instituțional pentru a combate eficient corupția, inclusiv cea politică, și crima organizată. În același timp, potrivit autorului, se observă o înrăutățire a indicatorilor privind șederea ilegală, refuzul la integrare, solicitarea de azil și readmisia. Dionis Cenușa este de părere că mărirea numărului de deplasări a moldovenilor în UE indică foarte clar că, pe de o parte, integrarea cu spațiul european capătă mai multă substanță, iar, pe de altă parte, că profilul moldovenilor beneficiari se diversifică. Neatractivitatea economiei moldovenești și tulburările economice din Rusia pot reprezenta surse pentru reorientarea migranților moldoveni spre Europa, facilitată prin abuzul față de regimul fără vize, mai notează politologul.
„Oamenii muncii sunt pe cale de dispariție, dar Ziua Muncii rămâne”, titrează portalul mold-street.com. Jurnaliștii scriu că în Republica Moldova, numărul oamenilor care muncesc este în scădere dramatică. Dacă în anul 2000 erau peste 1,5 milioane de persoane încadrate în câmpul muncii, la finele anului trecut statisticele indicau cifra de 1,2 milioane de oameni ai muncii. În articol se mai menționează că majoritatea moldovenilor activează în domeniul serviciilor. Al doilea mare grup de persoane, circa 32 la sută sunt antrenați în activități agricole, lista sferelor de activitate fiind urmată de domeniul industrial și cel al construcțiilor. Jurnaliștii mai atrag atenția că potrivit datelor statistice, în ultimii 18 ani practic nu s-a schimbat numărul celor care muncesc în administrația publică, educație și sănătate, în consecință, statul rămâne cel mai mare angajator din Republica Moldova, menționează autorii.
La același subiect, jurnaliștii de la Radio Chișinău notează că câștigul salarial mediu lunar din economia moldoveană s-a ridicat în 2017 la aproape 5700 de lei. În același timp, salariul minim pe economie este de 2380 de lei, iar minimul de existență în Republica Moldova este calculat la aproximativ 1800 de lei și nu acoperă coșul minim alimentar decât la jumătate, scriu autorii. În articol se mai menționează că cele mai slab plătite profesii au fost cele din domeniul agriculturii, învățământului și a artelor. De cealaltă parte, cele mai mari salarii au fost achitate în domenii precum informațiile și comunicațiile, activitățile financiare și de asigurări, precum și în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Jurnaliștii mai scriu că una dintre cele mai grave probleme semnalate de experți și sindicaliști în ceea ce privește angajarea în câmpul muncii este achitarea salariilor „în plic”. Actualmente ponderea persoanelor care dețin un loc de muncă informal depășind o treime din totalul angajaților.
Ziarul de Gardă îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță. El susține că până acum cetățenii au ales edilul capitalei după criterii politice, de stânga sau de dreapta, iar în prezent se reliefează acelaşi tablou. Analistul notează că există patru câmpuri electorale. Primul câmp este cel de stânga, moștenit de la PCRM, care este ocupat de socialiști. Al 2-lea câmp este centrist. Al 3-lea este câmpul proeuropean, iar al 4-lea câmp – unionist. Electoratul centrist, neaxat pe polii eșichierului politic, este vizat de către partidul de guvernământ – PDM, care, de regulă, a stat prost la rezultatele alegerilor locale din Chișinău, atrage atenția analistul. În prezent, continuă el, deși neagă, partidul de guvernământ o susține pe Silvia Radu care a avut anumite acțiuni pozitive. Totuși, nu este clar dacă aceste acțiuni sunt ale Silviei Radu sau ale partidului de guvernământ”, susține Ion Tăbârță.
Lupta pentru un an de guvernare la Chișinău - este titlul unei corespondențe pentru Deutsche Welle, semnată de Simion Ciochină. Autorul scrie că potrivit analiștilor, cele mai bune șanse le-ar avea socialiștii, care l-au înaintat pe Ion Ceban, dar și Silvia Radu, care în pofida faptului că se declară independentă este susținută de Partidul Democrat. De asemenea, alegerile din mai vor fi un test pentru partidele de opoziție extraparlamentare - Partidul Platforma „Da” și Partidul Acțiune și Solidaritate, prin Andrei Năstase. Referindu-se la ideea unei campanii electorale între est și vest, analistul politic Oazu Nantoi, citat în material, a spus că nu există niciun fel de geopolitică în R. Moldova, deoarece realitățile de azi sunt incompatibile cu dialogul, cu parteneriatul cu UE. Un stat corupt, în care nu există justiție, nu este acceptat nici măcar în calitate de partener de dialog, crede acesta. El a mai precizat că votul geopolitic ar putea exista numai prin schimbarea actualei guvernări, cu condiția ca o altă guvernare să poată crea acele instituții ale statului de drept, capabile să funcţioneze indiferent de cine se va afla la putere. „Silvia Radu, împreună cu Ion Ceban, au în primul rând obligațiunea de a nu admite ca Andrei Năstase să iasă în turul doi. Și aceasta e toată geopolitica moldovenească”, a conchis Oazu Nantoi.
