Portalul tribuna.md îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță. El constată că fragilul stat democratic moldovenesc a trecut prin mai multe perioade mai complicate, însă până acum nu a fost o situație când un scrutin electoral, chiar dacă au mai fost anumite încălcări, nereguli, să fie pur și simplu anulat printr-o decizie a instanței de judecată. „Există toate bănuielile rezonabile că avem și imixtiune a politicului în această decizie”, crede Tăbârță. În opinia lui, urmează să fie apreciate consecințele politice ale acestei situații fără precedent. În continuare, crede el, vom vedea care este suflul acestui protest, dacă va reuși opoziția să adune suficientă lume, să-i mențină permanent vii și activi. Vedem reacția dură a partenerilor de dezvoltare. De asta, notează el, urmează o perioadă politică destul de turbulentă, iar în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, această turbulență nu va scădea, dimpotrivă nu este exclus doar să se amplifice”, a conchis analistul.
Comentatorul Petru Bogatu, citat de aceeași publicație susține că deși au fost, în opinia sa, încălcări în timpul alegerilor, acestea nu au fost atât de grave ca să influențeze rezultatul final, în special agitația electorală, de care sunt acuzați ambii acuzați. „Este o decizie exagerată, care pică foarte prost în actualul context politic și anunță, o degradare a situației politice”, a menționat Bogatu.
La același subiect, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă, publică opinia europarlamentarului român Andi Cristea despre decizia Curții Supreme de Justiție de invalidare a alegerilor pentru funcția de primar al capitalei, câștigate de Andrei Năstase. El numește surprinzătoare hotărârea magistraților și notează că într-un mediu deja hiyper-polarizat, va spori nemulțumirea legitimă din partea alegătorilor, dar și întrebările firești din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova.
Portalul NewsMaker.md publică un articol de opinie semnat de Evghenii Șolari. Acesta notează în articolul intitulat „Dilema Năstase, cum opoziția a fost forțată să aleagă între umilință și război”, că puterea a ridicat brusc miza jocului politic, luând prin surprindere atât opoziția, cât și partenerii occidentali. În opinia autorului, Vladimir Plahortniuc, care este coordonatorul coaliției de guvernământ și nu doar, s-a dovedit a fi încă o dată un jucător riscant, care dorește să testeze demonstrativ trecerea „liniilor roșii” în relațiile cu societatea, opoziția și sursele externe ale legitimității sale. Evghenii Șolari mai scrie că opoziția este invitată la un start fals, deoarece, crede el, nu există nicio modalitate de a protesta împotriva deciziei privind alegerile din Chișinău în cadrul sistemului politic actual.
Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu despre apelul mai multor organizații ale societății civile care cer autorităților competente să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Potrivit experților, documentarea cazurilor de tortură nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea acestora și atragerea la răspundere a vinovaților. În articol se mai menționează că drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Organizațiile care au semnat apelul solicită între altele consolidarea independenței și capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor, urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău. Între timp, susțin ei, supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13 să fie exclusă, iar alimentarea deținuților din acest penitenciar să fie îmbunătățită.
Rise Moldova publică un nou material de investigație. Jurnaliștii scriu că președintele legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a făcut afaceri prin procură în paralel cu funcția de deputat. Potrivit autorilor, pe de o parte, din funcția publică reprezenta interesele cetățenilor, iar pe de alta, din umbră, acționa în interesele unui singur cetățean — oligarhul Vlad Plahotniuc. RISE Moldova a intrat în posesia mai multor documente care confirmă acest lucru, atrag atenția jurnaliștii. Ei notează în continuare că potrivit legii, persoanele cu funcții de demnitate publică nu sunt în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția celor didactice sau științifice. Mai mult, acestea au la dispoziție 30 de zile ca să rezolve cazurile de incompatibilitate.
