Soluţia avansată de președintele Igor Dodon pentru a reduce povara bugetară a legii miliardului prin obligarea Bancii Națională să verse în buget o parte mai mare din profitul său este o tactică politică care atentează la independenţa băncii centrale. Este concluzie analiştilor Centului Expert-Grup. Ei constată că inițiativa nu poate soluționa problema fundamentală: lipsă de progres real în procesul investigațiilor pe marginea „furtului miliardului”, iar resursele necesare pentru stingerea anticipată a datoriei nu au fost identificate. „Banca Naţională nu va avea resursele necesare pentru a face față eventualelor șocuri externe cu impact asupra stabilității cursului de schimb, și nici nu va putea promova o politică monetară echilibrată... În cele din urma, are de suferit întreaga societate, în special păturile mai sărace, care sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor”, explică, între altele, experţii.
Iniţiativa preşedintelui Dodon ar putea fi o nouă schemă de furt, crede directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski, citat de agenţia de presă IPN. „Noi nu putem să fim siguri cum vor fi cheltuiți acești bani. Cel puțin când ei se află la BNM este destul de dificil să furi acești bani fără anumite scheme. Eu cred că ceea ce noi vedem acum este pur și simplu o schemă”, crede Kulminski. Juristul Pavel Midrigan afirmă că Banca Națională este un complice în frauda bancară și statul nu trebuie să-i întoarcă nimic. Comentatorul politic Victor Ciobanu crede că această iniţiativă este un „artificiu”, iar miliardul „cum s-a dus în „țările calde” așa și o să stea acolo pentru că nimeni nu s-a obosit să-l caute”.
Radio Chişinău publică la acelaşi subiect opinia fostei ministre de finanţe Natalia Gavriliţa. Ea crede că soluţia avansată de președintele Dodon ar fi de fapt scoaterea banilor din rezervele Băncii Naționale pentru a finanță cheltuielile enorme ale guvernării în an electoral. „Astfel ar urma să fie transferate niște venituri dintr-un buzunar al statului, în altul, adică de la Banca Națională, la Ministerul Finanțelor… Niciodată până acum Guvernul de la Chișinău nu a planificat să cheltuie atâția bani, cu surse de finanțare incerte” precizează Gavriliţa. „Soluția pentru Legea miliardului este în primul rând recuperarea banilor de la cei care i-au furat”, consideră Natalia Gavriliță.
Declarația recentă a ministrului Afacerilor Externe, Aureliu Ciocoi, precum că armata rusă a oprit vărsările de sânge în războiul din Transnistria, transmite că pozițiile R. Moldova pe Transnistria încep să se suprapună, oficial, cu poziția Federației Rusă, opinează analistul politic român, Dan Dungaciu, citat de cotidianul.md. „Mesajul recent al dlui Aurel Ciocoi este foarte clar: pozițiile R. Moldova se apropie până la suprapunere de pozițiile Federației Ruse pe chestiunea transnistreană. E o cedare fără precedent! Chișinăul este într-o criză profundă dacă apelează la asta, în condițiile în care este evident că până la alegerile prezidențiale nu se va face niciun pas pe dosarul acesta, pentru că nu există ceea ce domnul Kozak dorește, adică consens politic la Chișinău… Nu cred că R. Moldova a fost vreodată într-o poziție diplomatică atât de proastă. A ajuns să se întindă preș în față Rusiei”, notează Dan Dungaciu.
Mold-street.com informează că Guvernul vrea să modifice legislaţia şi să elimine o serie de prevederi care oferă judecătorilor şi procurorilor pensii de lux. Se propune excluderea posibilităţii de a recalcula pensiile procurorilor şi judecătorilor ţinînd cont de mărimea salariului lunar al acestora. Măsura face parte din reforma sistemului de pensii, demarată încă în 2017, care şi-a propus să excludă pensiile privilegiate prin unificarea condiţiilor de pensionare şi a modului de calcul al pensiilor. În articol se precizează că în 2020 pensia media a judecătorilor depăşeşte 21 de mii de lei pe lună şi este de 11 ori mai mare decât pensia media pe vârstă. Pensia medie a procurorilor ajunge la 17500 de lei.
Actuala guvernare ar trișa atunci când vorbește despre indexarea pensiilor de două ori pe an, afirmă fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță, citată de Ziarul Naţional. „Din ditamai proiect de creștere a pensiilor mici prin dubla indexare, Dodon a ajuns la înjumătățirea indexării. Conform proiectului votat la sfârșitul anului trecut, în condițiile unei inflații de 6%, indexarea pentru cei cu pensii mici ar fi fost de 12%. Acum propunerea lui Dodon ar însemnă indexarea la 1 octombrie cu 3% și la 1 aprilie cu alte 3%”, constată fosta ministră. Și fostul premier, Maia Sandu, îl acuză pe Igor Dodon că a făcut doar promisiuni deșarte. „Lista promisiunilor deșarte ale actualei guvernări crește vertiginos. După ce s-a lăudat timp de un an cu inițiativa despre dubla indexare a pensiilor, Igor Dodon renunță la aceasta. De ce? Pentru că e ușor să faci promisiuni când nu trebuie să asiguri bani pentru ele. Și pentru că o guvernare ca aceasta, care nu face nimic pentru a opri furtul banilor publici, nu va avea niciodată bani pentru oameni”, afirmă Maia Sandu.
Editorialistul portalului deschide.md Petru Bogatu crede că semnele acestui an electoral nu sunt bune pentru președintele Igor Dodon care va lupta pentru un nou mandat prezidențial. „Se vede că trântirea guvernului Sandu a fost o operațiune specială nu tocmai temeinic gândită. Euforia inițială, când președintele și guvernul său de buzunar sperau că Putin le va umple buzunarele cu bănet, s-a spulberat”, notează între altele editorialistul. „Dacă dreapta va fi însuflețită de o idee comună, Dodon nu va avea nicio șansă de reușită în viitoarele alegeri. Bazinul electoral al pro-europenilor și unioniștilor este mai mare decât al stângiștilor rusofili. Rămâne doar să fie pus în mișcare. Or, puterea lui Dodon stă în apatia și dezamăgirea electoratului de dreapta. Așa a câștigat el în 2016, când mulți alegători, decepționați de prestația slabă a Maiei Sandu, nu s-au prezentat la sectoarele de vot”, conchide Petru Bogatu.
Decizia Platformei DA de a-l susține la alegerile parlamentare noi din Hâncești pe Grigore Cobzac anunță escaladarea tensiunilor din interiorul Blocului ACUM, notează comentatorul politic Corneliu Ciurea într-un articol de opinie publicat pe tribuna.md. „Devine din ce în ce mai evident că problema lipsei de comunicare din interiorul PAS-ului, care a condus la un conflict în interiorul formațiunii și excluderea lui Cobzac din partid, a fost agravată de încăpățânarea liderului partidului – Maia Sandu – de a insista pe formula inițială cu Olesea Stamate”, crede comentatorul. După părerea sa, alegerile din Hâncești devin un test important pentru dreapta. „În cazul înfrângerii candidatului PAS, situația politică o va obliga pe Maia Sandu să devină mult mai flexibilă în cadrul discuțiilor legate de înaintarea unui candidat comun la prezidențiale… După ce se vor consuma alegerile din Hâncești, dreapta politică va fi nevoită fie să accepte dictatul Maiei Sandu, fie să producă noi poli de coagulare”, concluzionează Corneliu Ciurea.
