Republica Moldova nu poate renunța la cooperarea în domeniul securității pe care o are cu partenerii occidentali, a spus pentru Radio Chișinău fostul ministru al Apărării Viorel Cibotaru.
„Republica Moldova trebuie să fie atât solidară cu poziția ocupată nu doar de NATO, dar și de UE și desigur că să fie la nivelul acelor angajamente pe care și le-a asumat în cadrul dialogului strategic cu SUA și cu UE, dialog recent lansat în domeniul securității”, afirmă Cibotaru.
Experții de la Chișinău, citați în articol, consideră că cerințele Moscovei urmăresc restabilirea sferei de influență rusă din perioada sovietică. „Nu putem admite revenire la perioada războiului rece când avea dreptate cel puternic”, consideră analistul politic, Nicolae Negru.
Într-un articol de opinie publicat de IPN, Victor Pelin scrie că anul 2022 va fi un an al crizelor geopolitice. În opinia sa, recentele crize politice din statele așa-zisei Uniuni Economice Eurasiatice își vor găsi ecoul și în Republica Moldova. Pentru aceasta a și fost elaborat conceptul destabilizării spațiului post-sovietic. „Este o axiomă că regimurile autoritare și corupte se văd nevoite să recurgă la tensionarea relațiilor cu vecinii. Acest gen de acțiuni sunt necesare pentru justificarea măsurilor represive în raport cu proprii cetățeni”, subliniază autorul. În circumstanțele invocate, este evident că se va încerca destabilizarea Republicii Moldova prin intermediul dependenței energetice de Rusia și prin eventualele provocări din partea regimului separatist de la Tiraspol, conchide Pelin.
Ieșirea profesorilor 60+ din sistem riscă să genereze un deficit deloc neglijabil, atenționează fostul ministru al educației, Corneliu Popovici, citat tot de IPN. Anual scade numărul cadrelor didactice și crește constant deficitul de profesori, iar această lipsă este mult mai pronunțată în mediul rural și în orășele din raioanele țării, se subliniază în comentariu.
„Guvernul este în panică (încă deghizată) pentru că criza energetică nu s-a finalizat anul trecut. Este însă greu de înțeles de ce nu s-a comunicat continuu și acționat strategic pe acest subiect” – a declarat analistul politic Dionis Cenușa, informează portalul Tribuna. „Este o misiune dificilă pentru guvern care trebuie să găsească bani noi pentru compensații. Acestea sunt costurile pe care guvernare le plătește pentru că nu aplică tehnicile de analiză a riscurilor. Alte costuri pe care le va plăti guvernarea vor fi, din nefericire pentru aceasta, de ordin politic”, a subliniat Cenușa.
Președintele Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, și fostul deputat PDM, Veaceslav Nedelea, sunt acuzați de angajații Centrului Național Anticuropție (CNA) și cei ai Procuraturii Anticorupție că ar fi participat la tranzacții fictive în urma cărora zeci de terenuri din Durlești au intrat în posesia membrilor familiei, rudelor și apropiaților fostului primar, Nicolae Crudu, scrie portalul Anticorupție.md. Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale funcționarilor publici, administrația publică locală a orașului Durlești a fost deposedată de 25 terenuri, în valoare de 7.750.751 de lei, se subliniază în articol.
Într-un material de pe Ecopresa.md se notează că în decembrie 2021, timp de 23 de zile, la Chișinău, au fost depășite concentrațiile maxim admisibile de dioxid de azot. Vântul slab și ceața care a fost prezentă pe parcursul a mai multor zile au dus la acumularea poluanţilor în aer, se explică în articol.
