Mold-street.com scrie despre sinteza celui de-al doilea raport al companiei Kroll publicată în ajun de BNM. Valoarea surselor identificate de Kroll se ridică la 2,88 miliarde de dolari. Majoritatea fondurilor au fost transferate în conturi la băncile letone şi că o parte din fonduri păreau utilizate pentru a rambursa soldul creditelor existente, fiind trecut prin conturi letone şi transferate înapoi în Moldova. Mold-street mai scrie că beneficiarii rămân necunoscuţi. Destinaţia finală a fondurilor care au atras aceste conturi este în prezent necunoscută.
Agenţia de stat Moldpress publică un interviu cu liderul PD, Vlad Plahotniuc despre ampla remanierea guvernamentală pe care a anunţat-o acesta. El spune că e prima dată în Moldova când se încearcă o astfel de formulă guvernamentală. „Vom ține Guvernul departe de ceea ce se întâmplă pe scena politică. Cine vrea lupte politice să se lupte cu mine și cu colegii din PDM”. El neagă că intenționează să ajungă premier, iar despre alegerile din 2018, Plahotniuc spune că scorul PDM va fi direct proporțional cu rezultatele pe care le va avea în timpul anului. „Deşi va fi un an electoral, va fi anul unor schimbări importante de atitudine și eficiență”, susţine Vlad Plahotniuc.
Noul director al SIS, Vitalie Pîrlog, ar putea fi dependent politic de majoritatea parlamentară, iar deciziile și acțiunile sale ulterioare ar putea fi luate în funcție de prioritățile acestei majorități parlamentare, crede analistul politic Vlad Țurcanu citat de Radio Chişinău. El aminteşte că Pîrlog a fost ministru al Justiției pe vremea lui Vladimir Voronin, perioadă în care actualul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc avea puternici conexiuni cu PCRM.
„Premierul Pavel Filip ar trebui să demisioneze şi să ceară reconfirmarea votului de încredere”, sugerează Dumitru Spătaru într-un editorial pe tribuna.md. El observă, inclusiv urmare a ultimelor remanieri guvernamentale, că din Executivul votat pe data de 20 ianuarie 2016 a rămas doar Premierul şi trei miniştri, iar structura cu care a pornit la drum acest Guvern s-a redus în jumătate. Autorul mai aminteşte că modul în care a fost învestit acest guvern ridică semne de întrebare privind respectarea legislaţiei şi normelor procedurale. Dacă premierul nu demisionează, atunci asupra acestui Guvern vor continua să planeze suspiciuni că este unul ce activează la limita legalităţii, punctează Dumitru Spătaru.
„Re-lecturând anul 2017” aşa îşi intitulează Mircea V. Ciobanu editorialul din Jurnal de Chişinău în care trece în revistă cele mai importante evenimente externe şi interne. Pe plan extern, el remarcă între altele, învestirea în funcţie a preşedintelui american, schimbarea conducerii în Franţa şi protestele din România. „În Republica Moldova nu se întâmplă nimic, schimbul decorativ de miniştri, ca şi confruntările teatrale dintre PD şi PSRM nu modifică peisajul”, scrie Ciobanu. El constată că toţi sunt în aşteptarea lui 2018. „Unioniştii sunt convinşi că în anul centenarului Unirii este inevitabilă reunirea. Socialiştii aşteaptă alegerile, convinşi că vor câştiga parlamentarele. Partidul de guvernare aşteaptă şi el scrutinul, sperând să obţină scorul maxim posibil. Proeuropenii, la rândul lor, speră ca electoratul, în sfârşit maturizat, să-i debarce de la guvernare atât pe democraţi, cât şi pe socialişti”. „Tablou final de aşteptare mioritică a destinului”, punctează Mircea V. Ciobanu.
O pledoarie în favoarea unirii cu România semnează Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. „Chiar nu se vede că cei care nu vor să audă de Unirea cu România sunt cei care o fură cel mai mult? R. Moldova Independentă s-a transformat într-o vacă bună de muls, din care, dacă o mai lăsăm pe mâna lor, rămâne şi fără uger. Şi atunci, ceilalţi, ce ne facem?”, se întreabă autorul. El spune că anul 2018 care bate la uşă e „un an istoric: se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Să ne urmăm Istoria. România şi neamul românesc nu poate fi din mai multe Românii”, conchide Petru Grozavu.
Anticoruptie.md anunţă că procurorul Ivan Filimon, care a instrumentat dosarul pornit pe numele lui Andrei Brăguță și a cerut eliberarea mandatului de arest pe numele acestuia, a fost eliberat din funcție. Acesta se face responsabil de încălcarea mai multor norme ale Codului de etică și a unor prevederi ale Codului de Procedură Penală. Decizia Colegiului de disciplină și etică a procurorilor a fost luată după ce Procuratura Generală a desfășurat o anchetă internă pe marginea cazului tânărului decedat în penitenciar la sfârșitul lunii august, cerând sancționarea disciplinară a acuzatorului de stat. deşi a fost eliberat din funcţie, procurorul nu este vizat într-o cauză penală.
