Jurnalistul și comentatorul politic, Vlad Țurcanu, este citat de radiochisinau.md cu părerea că șansele ca partidele proeuropene să se unifice pentru viitoarele alegeri parlamentare sunt reduse. Acest lucru s-ar datora neîncrederii cronice între potențialii aliați, inclusiv suspiciunii că unele dintre aceştia ar avea legături invizibile cu partidele de sistem, care ar urma să se materializeze în Parlament. Vlad Țurcanu mai spune că electoratul rămâne și el dispersat, iar voturile se vor risipi.
Politologul Dionis Cenuşa readuce în discuţie în comentariul său de pe ipn.md subiectul întâietăţii în Parteneriatul Estic. În contradicţie cu politologii care cred că Georgia a surclasat demult R. Moldova, Cenuşă crede că progresele înregistrate la Chişinău în anii 2015-2016 au fost suficiente pentru ca Moldova să rămână pe poziții fruntașe în cadrul Parteneriatului Estic. Cenușa observă totuşi că viteza cu care se mișcă Georgia și Ucraina în Parteneriatul estic creează teren fertil pentru ca acestea să se poată egala cu R. Moldova sau chiar să o depășească în viitorul foarte apropiat. Cenuşă mai crede că în urma condiționalității folosite de UE, autoritățile moldovene pot fi constrânse să realizeze diverse reforme, ceea ce poate ajuta R. Moldova să se mențină în topul țărilor Parteneriatului Estic. Condiționalitatea europeană nu este capabilă totuşi să genereze o transformare a elitelor politice, de aceea avansarea reală a democrației și a proiectului european este improbabilă, conchide politologul.
Într-un comentariu de pe vedomosti.md semnat de Serghei Tkaci se afirmă, între altele, că ideea independenței R. Moldova față de gazul rusesc ar fi un bluf, o mișcare de subminarea a„Gazprom”-ului în spatele căreia s-ar „ascunde interesele capitalului american”. Autorul exemplifică în acest sens cu faptul că, recent, companiile energetice din SUA au furnizat în Europa gaz natural lichefiat, cumpărat în Rusia, prin terminalul din Antwerpen (Belgia). Scopul scenariului ar fi „să scoată R. Moldova de sub dependența energetică rusească și să îngroape țara în datorii”.
Un fost deputat PCRM, politologul Zurab Todua, semnează un comentariu pe site-ul ziarului rus Nezavisimaia Gazeta - ng.ru. În anul alegerilor, rusofobia va fi la mare căutare în R. Moldova, afirmă autorul. Exemplul la care apelează acesta e declarația spicherului Andrian Candu, potrivit căreia Chișinăul ar putea pretinde prejudicii financiare de la Rusia pentru prezența trupelor rusești în Transnistria. Declarația ar fi „o continuare logică a liniei de confruntare cu Rusia, care este promovată de administrația R. Moldova”, crede Zurab Todua. El mai afirmă că retorica antirusă și tema războiului hibrid i-ar putea aduce PDM mai multe voturi, astfel că rusofobia va fi la mare căutare pe tot parcursul acestui an. Autorul comentariului notează, în același timp, că situația îi este convenabilă și PSRM, care, în aceste condiții, are șanse bune de victorie.
Într-un interviu pentru postul rus TV Zvezda citat pe site-ul tvzvezda.ru, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski invita „colegii moldoveni să-și asume responsabilitatea și să conștientizeze rolul pe care l-au jucat politicienii lor în dezlănțuirea conflictului (transnistrean) și pentru a a-l evalua juridic.” Krasnoselski a declarat că Transnistria nu este interesată să tensioneze situația, pentru că în orice situație aceasta s-ar răsfrânge asupra regiunii. „/…/ Dimpotrivă, spune le, Transnistria ar putea juca rol de intermediar şi ajuta Rusia să găsească limbaj comun cu R. Moldova, a spus liderul transnistrean. Despre Rusia și Ucraina, Vadim Krasnoselski a declarat că cele două țări s-au ciocnit cu „o mare confruntare geopolitică.” Transnistria nu trebuie să fie ostatic al relațiilor dintre Rusia și Ucraina, spune liderul de la Tiraspol.
Tatiana Cojocari, membru în Consiliul de Experţi LARICS, concluzionează într-o amplă analiză publicată pe adevarul.ro că R. Moldova nu este prezentă în mentalul colectiv al transnistrenilor, iar lumea socială a regiunii separatiste face abstracţie de malul stâng al Nistrului. Subiectul Transnistria – „visul moldovenesc” –apare de fiecare dată când interesul politic o cere fără a avea, însă, un fundament raţional şi realizabil, notează autoarea analizei. Potrivit ei, discursul politic despre reintegrarea Transnistriei în RM este „o formă fără fond.”
Jurnal.md citează un studiu al Asociaţiei Promo-LEX, potrivit căruia Parlamentul RM implementează cu abateri recomandările privind sistemul electoral mixt, pe care le-au dat Comisia de la Veneţia şi OSCE. Autorul studiului menționează că numai 12 din 32 recomandări au fost executate, iar cinci au fost implementate cu abateri de la norma legală sau amânate.
Procurorul General al RM, Eduard Harunjen, a declarat într-un interviu publicat pe zdg.md că ideea care persistă în societate precum că Procuratura este afiliată politic s-ar datora mass media. „Atâta timp cât ideile astea vor fi răspândite prin mass-media afiliată politic, şi organele vizate vor avea amprentă politică. În 2017, am efectuat un sondaj, cu suportul unui proiect european. El a scos în evidenţă că doar 8% din populaţia care a criticat activitatea noastră a avut tangenţă cu Procuratura. Ei toţi au spus că imaginea asta şi-au creat-o din presă, de la televizor”, a declarat Procurorul. Harunjen a declarat că procurorii nu fac politică, nu sunt interesați de politic şi nici nu sunt influenţați.
