„Parlamentul European nu închide toate ușile în fața schimbării sistemului electoral din Republica Moldova” - așa sună titlul unui editorial semnat de analistul politic Nicolae Negru pentru ziarulnational.md. Autorul crede că opoziția de la Chișinău nu trebuie să se îmbete cu apă rece, pentru că rezoluța din 4 iulie a Parlamentului European cu privire la asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova lasă totuși o portiță pentru schimbarea sistemului electoral. Mai exact, ar fi vorba, după părerea lui Nicolae Negru, că precondițiile stabilite în rezoluția Parlamentului European sunt vagi, interpretabile. Analistul scrie că formulările din document sunt generale, iar în text „nu se subliniază că trebuie respectate pe deplin, toate recomandările fără excepție, după cum declarau liderii UE în privința avizului Comisiei de la Veneția”. Privind adevărul în față, mai adaugă Nicolae Negru, „trebuie să recunoaștem că a fost naiv să se creadă că Bruxelles-ul va rezolva problemele Republicii Moldova de la distanță”.
Dionis Cenușă, politolog, scrie într-o analiză publicată de Agenția IPN, că stimularea reformelor în Republica Moldova poate reuși cu adevărat nu prin acordarea unei perspective europene mai clare, ci prin perfecționarea condiționalităților, dar și alocarea asistenței financiare în strânsă corelație cu progresul practic al reformelor. Cu alte cuvinte, autorul analizei sugerează că Uniunea Europeană ar trebui să monitorizeze mai îndeaproape mersul lucrurilor în Republica Moldova. „Reformele pot fi încurajate prin intermediul unor condiționări reînnoite, compartimentate și individualizate”. În opinia lui Dionis Cenușa, cetățenii „așteaptă de la UE o poziție mai principială și mai critică față de guvernare, acuzată de corupție politică, politizare a instituțiilor și fraudare a banilor publici”.
„Transnistria e Republica Moldova”, așa este intitulat un alt articol care mi-a atrat atenția, semnat de Răzvan Voncu, autor al unui blog de pe adevarul.md. El se referă la declarațiile recente ale unor deputați din Duma de Stat a Rusiei, printre care și Kalaşnikov, care au acuzat Kievul și Chișinăul că sugrumă Transnistria și iau decizii fără a consulta Tiraspolul. În acest context, autorul comentează că de fapt o blocadă reală a regiunii transnistrene nu există. Răzvan Voncu crede că Kievul ar fi sigilat frontiera terestră cu Transnistria doar pentru anumite măsuri de protecție, după ce Ucraina a pierdut Crimeea și Donbas-ul. Totodată, potrivit lui, Chișinăul nici nu are interesul dar nici nu a instituit o blocadă reală pentru malul stâng al Nistrului. Răzvan Voncu crede că la Chișinău, în continuare, sunt grupuri care au interese economice, astfel ca Transnistria să servească mai departe drept platformă pentru afaceri ilegale, subterane dar profitabile, mai sugerează autorul.
„Niciodată în cei aproape 26 de ani de independenţă politica externă a Republicii Moldova nu a fost atât de confuză și plină de contradicții care cu greu pot fi explicate”, este de părere Dumitru Spătaru, autor în tribuna.md. Un exemplu este relația cu Bucureștiul, care deși este una bună, crede Dumitru Spătaru, nu este valorificată. „Această „prietenie” nu este valorificată nici din punctul de vedere al integrării europene a Republicii Moldova, nici din punctul de vedere al proiectelor economice, și nici energetice.” La fel de stranie, lui Dumitru Spătaru i se pare și relația cu Kievul. Deși interesele Ucrainei și Republicii Moldova par să fie comune, autorul consideră că anunțarea controlului comun pentru unele puncte vamale este prea puțin, din ceea ce s-ar fi putut face. În ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, deși Chișinăul are o guvernare declarată pro-europeană, niciodată relațiile cu Bruxelles-ul nu au fost mai proaste, adaugă Dumitru Spătaru în editorialul publicat pe tribuna.md.
