În editorialul pe care îl publică pe deschide.md, Petru Bogatu face o aluzie neaşteptată: Plahotniuc trebuie să facă un pas înapoi în privinţa sistemului electoral mixt. Acest pas în apoi ar însemna introducerea unui al doilea tur de balotaj în circumscripţii, faţă de doar unul prevăzut în proiectul votat şi aprobat de majoritatea parlamentară împreună cu socialiştii. Raţiunile lui Bogatu sunt că asta ar calma spiritele și ar spulbera multe frustrări, ar forța partidele centriste și cele de dreapta să coopereze pe durata alegerilor, astfel că pe scena politică se va induce o atmosferă ceva mai caldă și mai pașnică, ar da un câștig esențial pentru o nouă intrare a Chișinăului în grațiile UE. Dar cel mai important: sistemule electoral mixt într-un singur tur „crește șansele stângii putiniste” de a câștiga alegerile parlamentare.
În ziarulnaţional.md, Nicolae Negru sugerează partidelor de opoziţie, în special PAS și PPDA, să-şi revadă strategia în legătură cu mixtul. Dacă tot nu pot obţine prin proteste şi sprijinul Bruxellesulu, anularea sistemului, ar fi mai bine să se concentreze pe un plan minim ce ar consta în reducerea pragului electoral pentru partide la 5 sau chiar 4%, și votul în două tururi în circumscripțiile uninominale. Editorialistul aminteşte că votul într-un singur tur a fost condiționat de Igor Dodon. La fel ca Bogatu, Negru crede că în condițiile acestuia, candidații socialiști pot câștiga în primul tur, dar pot pierde în cel de-al doilea, dacă ceilalți candidați se solidarizează împotriva socialiștilor. „Două tururi în circumscripțiile uninominale e și în interesul PD,” îşi continuă şirul argumentelor Negru. „Alianța cu PSRM nu îi mai avantajează, ci le creează probleme mari, se transformă într-o piatră de moară la gâtul democraților”, crede analistul.
Ex-premierul Ion Sturza se referă întrun comentariu plasat pe pagina sa de Facebook la recenta „vizită de adio” la liderul PD, Vlad Plahotniuc, a șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola: „Diplomat experimentat și abil știe el ce știe! Deși din zona cu pricină de-a lungul timpului au venit cele mai multe șuturi, nu a ratat șansa de a-și trage un selfie profi cu ayatollahul moldovenilor (…)”, scrie Sturza. Fostul premier observă că slujba diplomatică a lui Pirkka Tapiola a fost făcută în Republica Moldova „în condițiile dificile ale „războiului geostrategic”. Sturza crede că Pirkka Tapiola „nu a clacat” și „nu a marșat” […] până la un moment. La fel, el se referă la maniera liderului PD, Vlad Plahotniuc, de a-i primi în „budoarele Nobil Club sau „birourile” GBC” pe diplomații străini „[…] „Protocolul” strict pentru oaspeții diplomați la GBC prevede minute bune de așteptare în antecameră, băutul ceaiului cu secretara”, menționează fostul premier. Ion Sturza notează ironic că „ambasadorul SUA ar fi consumat cel mai mult ceai așteptând până când domnul Plahotniuc a terminat activitățile urgente, trăind cu grija pentru țară și popor.”
Victor Surugiu atrage atenţia într-un comentariu de pe site-ul noi.md la tema recentelor numiri în funcții de conducere în subdiviziunile organelor de procuratură. „Procuratura rămâne un instrument politic, iar în funcțiile de conducere continuă să ajungă persoane ale căror loialitate nu trezește bănuiala autorităților,” constată autorul. Este citat fostul procuror al Chișinăului, Ivan Diacov, care spune că Consiliul Superior al Procurorilor ar fi o structură nu mai puțin angajată politic decât Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Surugiu scrie că organele de drept acționează selectiv, iar în ultimul timp fenomenul dosarelor „la comandă” capătă o nouă dezvoltare în Republica Moldova. Problemele în organele de drept au început să capete amploare din 2009, când coaliția de guvernare a distribuit controlul asupra instituțiilor publice pe criterii politice, este de părere autorul comentariului.
Silviu Tănase opinează, între altele, într-un editorial publicat pe site-ul ziarului timpul.md că federalizarea Republicii Moldova pe care o promovează Igor Dodon „va rămâne doar o poveste” și că cei din stânga Nistrului o vor accepta doar când vor avea garanții totale că vor putea să facă ce vor ca și până acum. „[…] Ei nu doresc nici reîntregirea și nici „unirea cu Rusia” așa cum se prefac, pentru că în ambele cazuri pierd puterea - iar fără putere nu poți fura fără griji”, opinează Silviu Tănase.
