De ce UE nu dă bani Moldovei – așa este intitulată corespondența jurnalistului Simion Ciochină pentru Deutsche Welle. După ce în iunie acestui an UE a decis să aloce Republicii Moldova 100 de mln de euro, Bruxelles ezită să acorde asistența macro-financiară Chișinăului, iar autoritățile moldovenești sunt nevoite să intervină în buget, scrie autorul. Citând mai mulți experți, Ciochină scrie că schimbarea politicii UE față de autoritățile moldovenești pune o mare presiune pe actuala clasă politică, care însă actualmente este preocupată mai mult de luptele politice interne și mai puțin de îndeplinirea angajamentelor față de UE și cetățeni: „Deocamdată, Moldova rămâne dependentă de finanțarea externă, iar politicienii trebuie să treacă la acțiuni concrete pentru a rezolva problemele care au dus la scăderea încrederii partenerilor externi.”
Republica Moldova este, la ora actuală, un stat izolat şi nefinanţabil, iar singurele voci care susţin regimul de la Chişinău sunt voci româneşti, ceea ce ar putea costa scump România, cu aceste cuvinte Jurnal.md îl citează pe politologul român Dan Dungaciu. În opinia expertului, sprijinirea binomului Plahotniuc-Dodon i-ar putea „exploda în faţă” României. Dungaciu a mai menţionat că pentru statul român marea şi riscanta problemă este că România este singurul stat european care în acest moment girează ceea se petrece la Chişinău.
Într-un interviu pentru portalul AGORA, Șefa Misiunii USAID în Moldova, Karen R. Hilliard, a spus că după impunerea embargoului rusesc, industria vitivinicolă din RM a suportat pierderi de peste $200 de mil. Cu toate astea, cu ajutorul programelor USAID, această situație a fost utilizată: „ca pe o oportunitate de a transforma sectorul și de a încuraja asistența tehnică și transferul tehnologiilor pentru a produce vin de o calitate superioară, care ar fi eminent pentru multe piețe.”
„Avem propria ţară şi trebuie să ne concentrăm pe păstrarea şi dezvoltarea ei”, a declarat președintele Igor Dodon, într-un interviu pentru portalul Tribuna. Dodon afirmă că asistăm la încercările disperate ale guvernării de a reduce în continuare din atribuţiile şefului statului, de a face tot posibilul ca Preşedintele să fie un spectator pasiv şi să nu se poată implica în soluţionarea problemelor ţării. O altă tendinţă care îl îngrijorează este încercarea de a diviza societatea, „de a o scoate pe baricade”, spune șeful statului, potrivit căruia: „Pentru actuala guvernare, Preşedintele ţării şi opoziţia socialistă reprezintă cel mai mare pericol care o ameninţă în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare. Iar opoziţia pro-europeană, în loc să profite de faptul că în fruntea ţării e un reprezentat al opoziţiei şi să încercăm să facem împreună front comun împotriva guvernării, face jocul puterii.”
Despre întrevederea lui Dodon cu omologul său rus Vladimir Putin la Soci de pe 10 octombrie scrie publicația rusă Kommersant. Autorul, Andrei Kolesnikov, menționează că pentru Dodon fiecare întâlnire cu Putin este „crucială”. Iată cum își explică jurnalistul afimația: „Igor Dodon a mizat anterior pe apropiere maximă față de Putin și față de Rusia, iar acum se află într-o confruntare continuă cu guvernul și parlamentul moldovean”. Kolesnikov scrie că lui Dodon îi convine să-și spună păsul în fața lui Putin, mai ales dacă este de față cu toată lumea, deoarece așa dă semnal Chișinăului că cei doi vor merge mână în mână.
