Propunerea democraţilor de a include în Constituţie obiectivul de integrare europeană este unul din cele mai comentate subiecte în presă.
„E o chestiune pur electorală în perspectiva alegerilor care urmează să se desfășoare contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția (...). Ignoranța din partea R. Moldova demonstrează în ce măsură noi suntem sinceri cu demagogia noastră pro-europeană”, afirmă analistul politic Oazu Nantoi citat de Ziarul de Gardă. El spune că şi fără această modificare a Constituției, Republica Moldova ar trebui să fie un stat de drept unde funcționează separarea puterilor, există pluralism politic și este asigurată libertatea de exprimare.
Aventura cu „europenizarea” Constituției servește intereselor particulare ale PDM şi ale lui Vladimir Plahotniuc, e de părere politologul Dionis Cenuşa citat de independent.md. După părerea sa „europenizarea” Constituției poate alimenta viziuni anti-UE în ţară, va fi în detrimentul procesului de reintegrare a ţării şi va deteriora relațiile cu Găgăuzia. Dionis Cenuşa mai observă că modificarea Constituției nu poate substitui implementarea reformelor necesare. „Transpunerea Acordului de Asociere va apropia Moldova de UE mai tare decât geopolitizarea inutilă şi periculoasă a Constituției, concluzionează politologul.
Analistul politic, profesorul Alexandru Solcan afirmă că această modificare a legii fundamentale ar face „mai puțin importantă în spațiul politic din Republica Moldova tema geopolitică”. După părerea sa, clivajul care face diferența în campaniile electorale este cel geopolitic, iar partidele care se axează pe acest clivaj și încearcă să dezbine societatea, au de pierdut, a spus Alexandru Solcan la Publika TV citat de agenţia de presă IPN.
Integrarea europeană ca orientare strategică ar trebui să se regăsească într-un concept de politică externă, mai degrabă decât în Constituție, e de părere Victoria Bucătaru, directoare executivă a Asociației pentru Politică Externă. „Implementarea cu bunăvoință a reformelor și a prevederilor Acordului de Asociere – asta ar fi un semnal pentru partenerii noștri europeni că situația se schimbă”, afirmă experta citată de Radio Chişinău. Analistul politic Ion Tăbîrţă credere că fixarea orientării strategice în Legea Supremă va face dificilă deturnarea acesteia de orice partid ar veni la guvernare.
Politologul Valeriu Ostalep observă că Constituția prevede expres că nicio ideologie nu poate fi declarată ideologie de stat. „În cazul dat, ar fi bine că deputații să ne spună în ce calitate va fi introdusă în textul Constituției „integrarea europeană”. Dacă în calitate de ideologie, atunci este anticonstituțional. Dacă este în calitate de slogan general, atunci nu înțeleg care este sensul", a afirmat Ostalep la sputnik.md.
Secretarul General Adjunct NATO, Rose Gottemoeller, declară într-un interviu la newsmaker.md în relația NATO-Republica Moldova s-a ţinut cont întotdeauna de principiul neutralității Republicii Moldova, prevăzut în Constituție. Întrebată despre o eventuală modificare a Constituției Republicii Moldova, Rose Gottemoeller a spus că, de regulă, acesta este un proces complicat, care rămâne la latitudinea țării, și care durează mult în timp. Cât despre o eventuală aderența la NATO, oficialul a menționat că organizația se conduce de „politica ușilor deschise” şi că fiecare țară decide dacă o deschide sau nu.”
Statutul special pentru regiunea transnistreană urmează să prevadă menținerea vectorului european al Republicii Moldova, a declarat vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, în cadrul unui interviu Agenției de Stat MOLDPRES. Bălan a evitat să spună când ar urma să fie stabilit noul statul al regiunii. „Subiectul ar putea lua mai mult timp. Noul statut ar trebui să fie unul funcțional şi să nu perturbe stabilitatea socială, economică și politică a țării (…)”, a afirmat Gheorghe Bălan.
Este admisibilă extinderea competențelor autonomiei găgăuze?, se întreabă comentatorul de la Comrat, Veaceslav Craciun, într-o analiză la agenţia de presă IPN. Autorul face o analogie cu Tirolul de Sud, cu care Autonomia Găgăuză intenționează să stabilească relații de colaborare oficiale. El mai observă că în ultimii ani, experiența europeană și, în special, cea italiană de stabilire a relațiilor cu autonomiile este studiată frecvent în Găgăuzia. „Este important ca Autonomia să nu se considere nesatisfăcută pentru că nu are posibilitatea să dispună de o autonomie mai largă, iar Statul să nu considere că îi acordă regiunii atribuții exagerate”, este una dintre concluziile lui Veaceslav Craciun.
Comentatorul politic Petru Bogatu revine pe deschide.md la presupusa cercetare penală la Moscova a liderului PD Vlad Plahotniuc. „Judecătorii ruși au distrus munca propagandiștilor Kremlinului care au produs mai multe mituri politice menite să destabilizeze și să deruteze societatea moldovenească. Unul dintre ele ar fi așa-zisul „binom Dodon-Plahotniuc”, scrie Bogatu. El insistă că acest caz ar spulbera povestea cu „binomul” și ar confirmă că Rusia încearcă să se debaraseze de liderul PDM cu orice preț. „Temeiuri de răzbunare sunt cu nemiluita”, continuă comentatorul. „În tot răul este și un bine. „Justiția Basmanîi”, dintr-un nebunatic spirit vindicativ, a dat de gol conspirația stăpânilor săi din Kremlin împotriva Republicii Moldova”, concluzionează, între altele, Petru Bogatu.
„Pe placul cui au fost create circumscripțiile uninominale?” este titlul unei analize de pe portalul sic.md. Una din observaţii e că circumscripțiile sunt disproporționate chiar și după numărul formal de alegători înscriși în liste, iar dimensiunile lor nu se încadrează în limitele impuse de lege. O altă constatare e că formaţiunea lui Vlad Plahotniuc pornește din start cu un avantaj dublu: aflarea la guvernare la nivel central și primarii la nivel local. Noul format geografic al alegerilor avantajează şi socialiștii, care ar domina ⅔ din circumscripții, mai mult decât au luat la parlamentare sau prezidențiale, mai arată analiza.
