De ce tac autoritățile despre noua opinie a Comisiei de la Veneția? – se întreabă redacția portalului Sic.md. Comisia de la Veneția și-a clarificat definitiv poziția față de reforma electorală din Moldova: sistemul electoral nu trebuia schimbat și Comisia regretă că această „recomandare fundamentală” nu a fost respectată, scriu jurnaliștii. „Opinia oficială a Comisiei anulează astfel câteva luni de asigurări și declarații din partea democraților că au respectat și implementat deja mai toate recomandările Comisiei.” Democrații par hotărâți să apere cu orice preț sistemul mixt, se scrie în articol. „Rămâne de văzut dacă asta va afecta sau nu acordarea asistenței macrofinanciare de către UE.”
Armata trebuie trecută în totalitate la serviciul militar pe bază de contract, pentru aceasta, însă, sunt necesare și investiții semnificative, a declarat fostul ministru al apărării, Vitalie Marinuța, citat de IPN. „Totodată, trebuie să fie făcut un calcul referitor la costurile implicate, termenii necesari în așa mod ca să nu pățim ca și în concepția de reformare a sectorului militar din 2001”, a adăugat fostul ministru.
În cadrul diferendului transnistrean, Federația Rusă joacă de partea Transnistriei și din cauza poziției pe care o ocupă Moscova, problema transnistreană încă nu a fost soluționată, consideră analistul Anatol Țăranu, citat de agenția de știri IPN. Analistul consideră că opinia publică europeană, dar și din interiorul Republicii Moldova, este axată pe ideea că Rusia nu joacă nepărtinitor în reglementarea politică în Transnistria. Țăranu consideră că acest lucru este atât de evident, încât sunt puține argumente care ar putea să combată această teză.
%6lt;p>Ce misiune are în realitate ex-ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari – așa este intitulat un comentariu semnat de Igor Volnițchi pentru portalul Tribuna. Cel puţin formal, lui Vladimir Cebotari i-a fost încredințată misiunea ca de a reprezenta Partidul Democrat în procesul de negocieri privind identificarea unui candidat la Primăria capitalei, scrie autorul. Însă Volnițchi consideră că există și alte motive. El enumeră mai multe posibilități, printre care ar fi și „mimarea tendinței PD de a ajunge la un numitor comun cu astfel de partide ca PDA şi PAS, fără a înregistra careva rezultate concrete”.
Jurista Tatiana Puiu scriu într-un comentariu pentru protalul Media Azi că este cert că actualul cadru legislativ pe segmentul pluralismului şi transparenţei proprietăţii mass-media trebuie să fie ajustat şi îmbunătățit. În opinia autoarei, este nevoie de noi standarde europene pentru pluralism și transparență a proprietății în mass-media. Principalele ei recomandări țin de domeniul protecției dreptului la libertatea de exprimare, educație mediatică, sprijinul financiar prin publicitate și subvenții, printre altele: „Dacă aceste recomandări vor ajunge pe masa legislativului în acest an electoral – rămâne însă de văzut.”
