Mai multe media readuc în vizor subiectul expulzării la începutul lunii ai cetăţenilor turci angajaţi ai reţelei de licee private „Orizont” şi leagă acest incident de apropiata vizită a preşedintelui turc la Chişinău.
„Saga venirii președintelui turc Recep Tayip Erdogan la Chisinau este pe cale să fie rezolvată, după recenta expulzare a șapte profesori turci… După patru amânări în privința venirii lui Erdogan la Chișinău, președintele R. Moldova Igor Dodon a anunțat, marți, că omologul său turc va veni într-un final”, notează Mădălin Necşuţu într-o analiză pe karadeniz-press.ro. El mai precizează că atât preşedintele Igor Dodon, cât şi guvernarea democrată au relaţii strânse cu Ankara în ultima vreme.
Newsmaker.md aminteşte că relaţiile moldo-turce au început să se aprofundeze din septembrie anul trecut, după ce preşedintele turc l-a primit în vizită la Ankara pe liderului Partidului Democrat de guvernământ Vlad Plahotniuc. E singurul caz când Plahotniuc a avut întrevedere oficială cu un şef de stat, se precizează în articol. A urmat apoi oferta Turciei de la restaura președinția moldoveană, o companie turcă a câştigat concursul pentru construcţia Arenei Chişinău, cu o altă companie turcă a fost semnat un contract pentru reconstrucţia unor drumuri. Iar la o săptămână de la expulzarea angajaţilor turci ai liceelor „Orizont” a avut loc un forum economic moldo-turc. Concluzia articolului e că despre Turcia nu se mai vorbeşte doar ca despre un partener economic, ci și ca despre un nou vector, atât pentru politica internă, cât și pentru cea externă. Sistemul de guvernare în Moldova seamănă tot mai mult cu regimul autoritar construit de președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.
Încă cel puţin 48 de rezidenţi turci din R. Moldova ar putea fi expuși la operațiuni similară de expulzare în condiții ilegale în Turcia, declară directoarea Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, într-un interviu citat de Evenimentul Zilei. Ea spune că persoanele s-ar afla pe „o listă neagră” şi că ele nu sunt numai de la liceul Orizont. Ar fi vorba inclusiv de oameni de afaceri. „Sunt toți de naționalitate turcă și care nu sunt plăcuți regimului Erdogan. Lista va fi mai lungă. Pentru noi este deja prea complicat că verificăm cum se va întâmpla și cine sunt ei mai exact”, spune experta. „Guvernarea a creat un precedent foarte periculos…”, conchide Cristina Pereteatcu.
Profesorii de la Liceul „Orizont” sunt îngrijorați de zvonurile despre noi expulzări, informează anticoruptie.md. Hasan Baris, angajat al Liceului Orizont, spune că profesorii turci sunt la curent cu zvonul despre existența unei liste „negre”, însă nu știu dacă e adevărat. El mai afirmă că familiile profesorilor care au fost deja expulzaţi părăsesc Republica Moldova, „trei familii au plecat deja”, a precizat el. Întrebat dacă ambasadele de la Chișinău le-au oferit vreun sprijin familiilor celor expulzați, Hasan Baris a răspuns: „Noi nu am cerut niciun sprijin, Ambasada Suediei ne-a invitat, precum și reprezentanții ambasadelor SUA și UE. Din păcate, nu au propus niciun fel de sprijin pentru familiile celor expulzați”.
Ziarul de Gardă informează că trei instituții de presă au expediat solicitări de informații în adresa Serviciului de Informații și Securitate în legătură cu cazul celor șapte profesori de la liceul „Orizont”, care au fost expulzați din R. Moldova. Deși întrebările au fost diferite, SIS a oferit un răspuns identic şi scurt tuturor instituțiilor de presă. Potrivit directorului Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, această situație demonstrează că în pofida reformelor care s-au făcut pentru a democratiza SIS-ul, această instituție îndeplinește în continuare interesele unor grupuri. „În loc ca SIS-ul să devină o instituție mai transparentă și să justifice anumite acțiuni atunci când e cazul… această instituţie îndeplinește în continuare comenzile unor grupuri de interese sau a unor persoane interesate să obțină informații despre alte persoane”, a declarat Petru Macovei Ziarului de Gardă.
„Există pericole în privinţa federalizării R. Moldova după întâlnirea lui Igor Dodon şi Dmitri Kozak”, titrează Radio Chişinău citând analişti politici. Discuțiile dintre Kozak și Dodon au în vedere federalizarea Republicii Moldova, chiar dacă Dodon neagă acest fapt, aspune analistul politic Anatol Țăranu. „E vorba de federalizarea Republicii Moldova și de transformarea ei într-o semi-colonie a Rusiei, în condițiile acestei federalizări”, crede analistul. Comentatorul Vlad Ţurcanu fost consilier prezidenţial atrage atenţia că Igor Dodon nu are mandat pentru a lua astfel de decizii importante, precum chestiunea transnistreană. „Un sentiment de alarmă oricum rămâne cu orice asemenea episoade care vădesc intenția continuă a Federației Ruse de a ne forța să acceptăm formule de reglementare care să facă Republica Moldova și mai vulnerabilă decât este”, consideră Vlad Ţurcanu. În articol se mai spune că întâlnirea Dodon-Kozak are loc la scurt timp după o întrevedere a emisarului rus cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Guvernul împrumută bani de la bănci și instituții financiare din ţară pentru a-și continua proiectele electorale, informează postul TV8. Analiștii consideră că autoritățile au fost nevoite să ia împrumuturi pentru a acoperi găurile formate după suspendarea asistenței macrofinanciare de către UE, iar împrumutul banilor din interior este mult mai scump, chiar dacă banii plătiți pentru comisioane rămân în țară. „Problema este legată în primul rând de proiectele electorale care îl ajută pe actualul guvern să-și mențină, probabil popularitatea în viitoarele alegeri”, consideră Igor Munteanu, expert IDIS Viitorul. Economistul Sergiu Gaibu spune că dacă bani împrumutaţi vor fi alocați pentru proiecte inutile, cum ar fi gardul in jurul Parlamentului… aceste fonduri din start pot fi considerate pierdute”.
Pe TV8.md mai puteţi citi opinii ale cetățenilor din diaspora despre avizul negativ al Guvernului la un proiect de lege ce ar facilita votarea în afara ţării. Marin Golovatîi, stabilit de doi ani în Germania, spune că decizia guvernării este una regretabilă. „Pur și simplu, nu se ține cont de oamenii care la fel fac parte din Republica Moldova. Cu bună știință și cu rea intenție au făcut acest lucru”, spune el. Doina stabilită de mai mulţi ani în SUA spune că votarea timp de două zile, precum și extinderea numărului secțiilor de votare reprezintă o oportunitate de a schimba regimul toxic de la Chișinău. Motiv din care guvernarea nu-şi doreşte acest lucru.
