Cum (nu) funcționează justiția din R. Moldova: Istoria achitării unui procuror acuzat că a luat mită – titrează Ziarul de Gardă. Victor Moșneag scrie că după un șir de procese, care au durat aproape cinci ani, un procuror, învinuit că ar fi estorcat mită în două rânduri, este declarat nevinovat de justiția din R. Moldova. Pe parcursul examinării dosarului penal, magistrații au prezentat mai multe versiuni pentru a-l salva de închisoare pe acuzatorul de stat, afirmă autorul.
Despre pomenile electorale care vor fi mâncate de inflație scrie portalul Mold-Street. Republica Moldova este în perioada febrei pre-electorale, iar dorința guvernanților de a oferi aparența unei situații economice excelente, dar mai ales de a proiecta prin promisiuni un viitor și mai bun sunt evidente, se menționează în articol: „Efectul va fi însă vizibil printr-o creștere mai mare a prețurilor și tarifelor.” În condițiile în care în anul 2019 darurile electorale de loializare a alegătorilor vor trebui acoperite din resurse bugetare, o inflație mai mare ar putea veni în ajutorul guvernaților, se conchide în material.
Pe fundalul perchezițiilor și arestărilor de la Universitatea de Stat din Moldova și de la Academia de Studii Economice, problema corupției a început să fie dată în vileag și la alte universități din țară, scrie Victor Surujiu, într-o analiză pentru portalul Noi.md. Oamenii legii descoperă una după alta numeroase scheme de corupție, dar cine știe câte mai rămân în umbră?, se întreabă autorul. În opinia lui Surujiu, cauza de bază a acestui fenomen este salariul mic al profesorilor, însă experții cred că problema remunerării neadecvate nu e singura explicație: „Dacă condițiile pieței se vor schimba și studenții vor tinde nu doar să obțină încă o diplomă, atunci vor exista mai puține stimulente pentru practicile corupte.”
Parcursul european al Republicii Moldova, indiferent ce spun unii sau alții, este în continuare posibil. De această părere este ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, transmite IPN. În tot ceea ce înseamnă parcursul european, ambasadorul susține că la baza lui stau reformele, afirmă Ioniță: „Un parcurs european de succes presupune, în primul rând, un proces profund de transformare democratică a țării, […] proceduri standarde, respect și față de lege, și față de cetățean”, a menționat diplomatul român.
Într-un material despre cei cinci ani de la decizia Curții Constituționale care a statuat că limba română trebuie să fie oficială în R. Moldova, Ziarul Național îl citează pe deputatul liberal Valeriu Munteanu care s-a declarat pe Facebook „profund întristat de faptul că, nici peste 5 ani de la hotărârea obligatorie pentru Parlament, legiuitorii din majoritatea parlamentară a Partidului Democrat nu au dorit să corecteze crudul neadevăr din Constituție, această mare minciună, puternică ca o ancoră ce ne ține în portul cu numele URSS, mărturie fiind rezultatele dezolante ale sondajului BOP”.
Deputata democrată Valentina Stratan afirmă că speranța de viață crește în Republica Moldova. Citată de agenția de știri IPN, ea a declarat că politicile sociale implementate în Republica Moldova vor duce la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea sănătății. „îmi doresc ca să schimbăm nivelul de viață și atunci și problemele de sănătate vor fi mult mai puține și oamenii își vor dori mai mult să fie în câmpul muncii”, a menționat Valentina Stratan.
Moni Stănilă publică un editorial în ziarul Timpul, intitulat „Cadouri de Crăciun, marca ex-URSS”. Vorbind despre legea marțială din Ucraina, autoarea menționează că tot ce ating vecinii noștri din est se cam transformă în cenușă: „Nu știu cum reușesc, dar de fiecare dată e vorba și de implicarea Rusiei.” Cred că românii din Ucraina ne pomenesc serios cu centenar cu tot, și nu de bine, consideră Stănilă, mai ales cei din regiunea Odesa, care acum sunt sub lege marțială. Ea afirmă că de soarta lor nu se preocupă nimeni, pentru că majoritatea au doar cetățenie ucraineană și nu pot da un vot la București sau Chișinău.
