Analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul are impresia că, în opinia publică, intenționat se inoculează lipsa de perspectivă de a crea o majoritate parlamentară. „Neoficial, la sigur sunt discuții, se negociază, însă aceste negocieri, după câte se vede, se duc între PDM și PSRM, poate și cu anumite cercuri de influență și de interes din exterior. Mai puțin, la aceste negocieri, chiar și neoficiale, participă Blocul ACUM”, crede Tăbîrţă citat de tribuna.md. Evoluția evenimentelor este coordonată între cele două partide – PSRM și PDM. „Se creează impresia că intenționat se inoculează această lipsă de perspectivă, această situație de „stand by”, că, de fapt, cele trei formațiuni stau pe pozițiile lor și acest lucru poate, ulterior, să ducă la instabilitate politică, care, în mod firesc, va duce la alegerile parlamentare anticipate”, mai consideră Ion Tăbîrţă.
Analistul politic Corneliu Ciurea semnează pe hotnews.md un editorial în care concluzionează că „Blocul ACUM vrea să guverneze fără voturi, să facă revoluție fără protestatari, să încalce legea în stil european”. Blocul ACUM a parat decisiv prin a-și anunța candidații la funcția de premier și spicher și a propus un set de legi de scoatere din „captivitate” a statului, notează comentatorul. După părerea lui, poziţia ACUM ar fi lipsită de logică politică. „Logica acestui demers ar fi cam următoare – semnați capitularea, votați legile, numiți-ne pe noi în pozițiile cheile. Sunteți mai mulți, ați fost votați de popor, dar n-aveți dreptul la existență. Autodesființați-vă, pentru că așa vrem noi – cei din Blocul ACUM”, notează Ciurea. Concluzia lui e că cei din ACUM par să reafirme cele mai proaste deprinderi ale dreptei – pretenția de a deține adevărul absolut.
Cea mai „naturală” coaliție în legislativ este cea formată din PDM și PSRM, crede analistul politic Igor Boţan citat de agenţia de presă IPN. „Și s-ar putea să existe perdele de fum. Dar eu sunt convins că în spatele acestor fumigene, oamenii de la PDM și cei de la PSRM discută, inclusiv despre puterea reală care este în mâinile democraților”, notează analistul. Fosta deputată Stela Jantuan este de părere că varianta alegerilor anticipate din start nu a fost exclusă. Şi jurnalistul Vlad Țurcanu crede că anticipatele constituie o variantă, dar până atunci ar trebui parcurși niște pași. „Anterior stânga era clară în opțiunile sale, însă acum, mai degrabă se vede clar ce își dorește blocul ACUM, se știe cam ce ar vrea Partidul Democrat, dar Partidul Socialiștilor nu este foarte clar în opțiunile sale. Se vrea ca și cum curtat și cochetează într-un limbaj care nu întotdeauna este direct – ba cu Blocul ACUM, ba cu PDM”, observă Vlad Ţurcanu.
Fără o majoritate parlamentară, și alegerile locale sunt sub semnul întrebării. Asta, pentru că ziua scrutinului trebuie să fie votată de actualii deputați, informează TV8.md. Legea spune că alegerile locale ar trebui să aibă loc abia după mijlocul lui iunie, când expiră mandatele primarilor. Comisia Electorală susține că are bani pentru scrutin, în jur de 140 de milioane de lei, iar între timp la orizont apar și primele candidaturi pentru funcția de primar general al capitalei. Printre ei este și fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care spune că va lupta pentru un nou mandat, după ce anterior a câștigat de trei ori la rând. Un alt pretendent la fotoliul de primar general este și activistul civic Mihail Bagas, fost consilier al primarului general interimar Silvia Radu.
Jurnal de Chişinău titrează că noua lege privind sistemul unitar de salarizare, implementată în 2018, de către guvernul Filip, creează mari probleme financiare instituțiilor de învățământ superior de stat. Rectorii nu dispun de suficiente resurse financiare pentru salarizarea cadrelor didactice. Managerii au redus din cheltuieli unde a fost posibil, iar în cadrul unor instituții se fac și reduceri masive de cadre didactice. „Finanțarea de la bugetul de stat în acest an este mai mică cu 5% în comparație cu anul trecut, în condițiile în care au fost anunțate majorări de salarii. Pentru unele funcții didactice s-au majorat cu până la 42%. Este o majorare esențială. În condițiile acestei majorări mari, alocările de la bugetul de stat, în general, pentru universități nu s-au majorat cu niciun leu, ceea ce ne pune într-o situație dificilă. Conform calculelor pe care le-am efectuat, avem acoperire financiară până la sfârşitul lunii iulie, pentru cealaltă perioadă – nu avem”, spune rectorul Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Grigore Belostecinic. Alte universităţi, inclusiv cea de Stat şi cea Tehnică spun că nu se confruntă cu probleme de salarizare a profesorilor. „Guvernul alocă bani lunar. Și pentru decembrie, ianuarie s-au achitat salariile în baza noii formule de salarizare. Sperăm că vom primi bani și pe lunile următoare”, afirmă prorectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Larisa Bugaian.
R. Moldova stă mult mai prost la capitolul justiție decât în anii precedenți, contată jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice, citată de agenţia de presă IPN. Fosta judecătoare Domnica Manole crede că Consiliul Superior al Magistraturii nu-și execută rolul său de autoadministrare a sistemului judecătoresc și de apărare a independenței puterii judecătorești. „Acest organ s-a transformat într-un organ de presiune asupra judecătorilor. Ei sunt cei care de fapt sunt sabia lui Damocles care stă asupra judecătorilor și care au creat, în cele mai multe cazuri, starea asta de frică care domină în sistemul judecătoresc”, afirmă judecătoarea. Fosta vice-directoare al Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă, este de părere că judecătorii au parte de toată independența necesară pentru a activa doar pe hârtie.
