Plecarea lui Viorel Morari de la șefia Procuraturii Anticorupție ar putea fi urmată și de alte demisii din cadrul instituției, este de părere Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice citat de TV8.md. „Această demisie vine în contextul în care avem alegeri locale, iar colegii noștri din alte ONG-uri au publicat niște rapoarte cu mai mulți funcționari publici din Moldova, care sunt sub urmărire penală, iar acestea, în mare parte, sunt dosarele aflate la Procuratura Anticorupție. Vorbim și despre investigația furtului mili ardului și alte aspecte în care procurorii anticorupție își au activitatea […]. Procurorul șef nu gestionează atât de multe dosare încât să influențeze mersul dosarelor, dar, din punct de vedere instituțional, plecarea sa ar putea să provoace și alte demisii din Procuratura Anticorupție”, explică expertul.
Unimedia.info publică comentariul deputatului Blocului ACUM Sergiu Litvinenco despre demisia procurorului şef anticorupţie. „Chiar dacă lumea care cunoaște ceea ce se întâmplă în interiorul organelor Procuraturii zice că nivelul de toxicitate a lui Morari este net inferior celui care emană de la Procurorul General Harunjen, demisia acestuia este, cel mai probabil, benefică. Or, deși nu cunoaștem cauzele și motivele acestei demisii - fie că e vorba de banale interese economice, fie că este vorba de lupta pentru dragostea oligarhului-șef - și, totodată, există o mare probabilitate că locul lui Morari să fie preluat de cineva mai nociv decât el”, notează Litvinenco.
Comentatorul politic Corneliu Ciurea consideră benefică plecarea lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție pentru ca imaginea instituției să nu fie afectată. Ciurea consideră, citat de IPN, că trebuie luate în calcul la modul serios acuzațiile la adresa lui Viorel Morari, care au fost făcute săptămâna trecută că acesta ar fi avut legătură cu un „atac raider” asupra unei companii. „Eu admit că Viorel Morari a mers pe calea oarecum similară a lui Alexandru Tănase când acest domn a plecat de la Ministerul Justiției și a preferat să se detașeze de instituție pentru ca instituția să rămână să rezolve în continuare problemele care există”, spune Corneliu Ciurea. Fostul ministru al apărării, Vitalie Marinuța, crede că demisia lui Viorel Morari ridică unele suspiciuni.
„Dependența între pesimismul social și egoismul personal al politicienilor”, este editorialul semnat de Vitalie Dragancea pe tribuna.md. „Campania electorală s-a terminat acum două luni. Dar aleșii nu vorbesc despre ceea ce-i doare pe alegătorii lor. Ei substituie vrerile oamenilor cu dorința lor de a se răzbuna pe oponenți. Oamenii au trecut dintr-o campanie în care au avut de ales „între rău și foarte rău” într-o campanie de clarificări personale între cei pe care i-au votat”, notează autorul. După părerea lui, jocul politicienilor agravează pesimismul social și așa acut. „Aleșii se sperie unii pe alții cu anticipatele. Ce vor da anticipatele? Cel mai probabil o prezență și mai redusă la vot. Probabilitate foarte mare că Parlamentul va avea aceiași componență de partide”. Dacă după anticipate aleșii poporului vor continua jocul lor, alegătorii vor cunoaște un nivel nou de dezamăgire, mai crede Vitalie Dragancea.
„Ca în România, și Curtea Constituțională din Republica Moldova răspunde comenzilor puterii politice”, declară deputatul român Matei Dobrovie comentând recenta decizia a Înaltei Curţi, cea că eventualele alegeri anticipate pot avea loc doar în condițiile sistemului mixt. „Curtea a dat hotărârea dorită de Vlad Plahotniuc… Scopul este ca PDM să-și conserve locurile obținute în circumscripții uninominale… Se face o diferență nejustificată între alegeri la termen și anticipate, se ia Parlamentului posibilitatea să schimbe legea electorală, deși aceasta este doar de resortul legislativului, nu al Curții, care nu poate decide oportunitatea schimbării”, mai crede Matei Dobrovie citat de jurnal.md.
„Hotărârea Curţii Constituţionale, prin care s-a spus că alegerile anticipate trebuie să aibă loc în baza sistemului mixt, este una abuzivă ilegală și neconstituțională” crede expertul Teodor Cîrnaţ, citat de unimedia.info. „Curtea nu stabileşte norme juridice. Aceasta ține doar de competenţa Parlamentului, însă prin această hotărâre se spune că mai devreme de un an de zile nu se poate modifica sistemul electoral și se mai spune că alegerile anticipate pot fi derulate în baza sistemului care au avut loc alegerile ordinare, făcând referire la careva standarde ale Comisiei de la Veneția. Curtea nu putea să motiveze propria hotărâre prin aceste recomandări. Comisia de la Veneția spune că practicile respective trebuie să fie reflectate în Constituție sau într-o lege organică și nici într-un caz într-o hotărâre de Curte Constituțională”, consideră Teodor Cîrnaţ.
Gazoductul Ungheni–Chișinău nu va fi terminat până la sfârșitul anului curent aşa cum promitea Ministerul Economiei, iar R. Moldova va trebui să accepte condițiile Gazprom la negocierea unui nou contract pentru furnizarea gazului. Este opinia expertului în energetică Victor Parlicov citat de anticoruptie.md. „Au spus mai întâi că îl termină în 2016, apoi în 2017, în 2018 și, acum, în 2019. Eu sunt convins că nu va fi terminat niciodată și vom înghiți din nou același contract impus de Gazprom prin care se finanțează regimul autoproclamat de la Tiraspolul”, afirmă expertul. El aminteşte că actualul contract cu concernul rus Gazprom expiră la finele acestui an, iar Moldova va merge la negocieri fără alternative.
