Azi, Comisia de la Veneția ar urma să-și expună poziția despre criza politică provocată de controversate decizii pe care Curtea Constituţională şi le-a anulat ulterior. Secretarul de stat în justiţie, Nicolae Eşanu, care se află la Veneţia, a spus că toţi cei cu care a discutat spun că judecătorii de la Curtea Constituţională trebuie să-şi dea demisia. „Restabilirea încrederii în Curtea Constituţională nu este posibilă dacă nu pleacă toţi judecătorii care au compromis definitiv această instituţie. Au rămas surprinşi când le-am spus că nu prea cred că vor demisiona. Mă bucur că am greşit şi deja a fost depusă prima cerere care a fost salutata aici şi cei cu care am mai discutată spera că exemplul Preşedintelui Mihai Polelungi va fi urmat şi de ceilalţi judecători”, afirmă Nicolae Eşanu citat de TVR Moldova.
Vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, consideră că demisia președintelui Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, este rezultatul presiunii publice care s-a exercitat asupra lui. „Dumnealui a decis să-și asume tot acest foc pentru a salva instituția Curții Constituționale”, a declarat Cebotari citat de IPN. El spune că anterior nu a existat o practică în care Curtea să-și revizuiască propriile decizii. „Din cauza acelei presiuni pe care a avut-o asupra sa, Curtea a cedat. Respectiv, probabil, instanțele noastre, Curțile noastre nu au suficientă independență, dacă acceptă presiunea politicului din exterior”, spune politicianul. „Această demitere a funcționarilor doar pentru că nu împărtășesc aceleași viziuni politice, această presiune asupra Curții Constituționale doar din simplul motiv că nu place hotărârea care a fost emisă creează precedente care ne vor costa foarte scump”, conchide Vladimir Cebotari.
Regimul creat de guvernarea PDM trebuie demontat, afirmă directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski. „Multe legi care au fost adoptate de regimul PDM pot fi anulate dacă va fi necesar, iar regimul trebui demontat. Guvernul actual are maxim o lună-două pentru a demonta acest regim și a crea condiții pentru a organiza alegeri libere și corecte. El nu poate fi lăsat așa cum a fost”, spune expertul citat de IPN. Comentatorul Corneliu Ciurea consideră că revenirea PDM poate să se întâmple în condițiile în care guvernarea PSRM-ACUM va eșua.
Să demantelezi o caracatiță lăsată „moștenire de Plahotniuc ” este foarte complicat, spune Alina Inayeh, director al German Marshall Fund România, într-un interviu pentru RFI.ro. „Nu se știe exact ce „bombe” a lăsat Plahotniuc în țară. Nu se știe exact care este situația economică. Nu se știe exact ce s-a furat, cât s-a furat, unde s-a furat”, spune experta. Ea mai crede că ceea ce Rusia încearcă să obțină acum intrând în coaliție cu SUA și cu UE în Moldova este „fie capul lui Plahotniuc, fie banii pe care i-a furat din băncile rusești”. În al doilea rând, încearcă să obțină bunăvoință și o bună imagine din partea vestului. Și în al treilea rând, își pregătește terenul pentru o cerere mai mare „fie legată de federalizarea Moldovei sau poate chiar legată de întreaga zonă de est de la granița Europei ca zonă tampon, fie ceva legat de ridicarea sancțiunilor Rusiei”.
Fostul guvern al Partidului Democrat lasă în urmă o moștenire otrăvitoare: instituții de stat golite, o justiție coruptă sau controlată, finanțe șubrede, scheme obscure de delapidări, o mare parte de mass-media servilă și un sistem de interceptări ilegale practicate la scară largă, titrează Jurnal.md cu referire la o analiză EUobserver. „Dincolo de euforia generată de tranziţia paşnică a puterii, noul guvern are în faţă multe provocări”, comentează Stanislav Secrieru, analist la European Union Institute for Security Studies, şi Paul Ivan, analist la European Policy Centre din Bruxelles. Viziunile diferite ale celor două forțe politice, în special în ceea ce privește orientarea politicii externe a țării, va fi încă una dintre provocări, mai spun experţii.
„Dodon între curaj şi trădare” este editorialul semnat de Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. El se întreabă cine a capitulat şi în faţa cui. „Plahotniuc, prin faptul că a cedat puterea în noile circumstanțe politice, refuzând să vândă R. Moldova rușilor sau Dodon, care e gata să vândă R. Moldova rușilor fără a negocia?” editorialistul mai scrie că nu se ştie cine sau ce l-a înfluenţat pe Plahotniuc să cedeze puterea, dar cu siguranţă nu Dodon, Greceanîi, Năstase ori Sandu. „Plahotniuc a ales să repete „cazul Năstase” la Primăria Chișinău. Și a calculat greșit. Aceasta l-a discreditat definitiv. Și în fața rușior, unde și așa era discreditat, și în fața partenerilor occidental”. Ce va urma? În cazul în care PDM va fi scos în afara legii, șansele electorale ale sociliștilor s-ar putea dubla și, în această situație, nu-i exclus ca PSRM să rupă relația cu ACUM și să ceară anticipate. Deocamdată, socialiștii, zi de zi, pas cu pas, pun stăpânire pe instituțiile de forță și de securitate ale statului, observă Petru Grozavu.
După ce un grup de deputați au elaborat un proiect de lege prin care secretari de stat apolitici au promovat interesele Partidului Democrat ar putea fi demiși din funcție, unimedia.info a identificat cel puţin patru secretari de stat care au participat la caravana electorală a democraţilor. Este vorba de Andrei Chistol, secretar de stat în domeniul culturii, Boris Gîlcă, secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Radu Rebeja, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Sergiu Bucătaru secretarul de stat responsabil pe domeniul transportului. În articol e citată şi opinia promotorului reformei guvernamentale Iurie Ciocan care spunea că funcția de secretar de stat va asigura respectarea principiului „politica aparte, administrația aparte”. „Delimităm clar funcțiile politice și cele administrative... În cazul schimbării guvernului, secretarii generali, secretarii de stat și ceilalți își vor păstra posturile, deoarece ei nu sunt figuri politice”, declara Iurie Ciocan.
Politologul Dionis Cenuşă comentează recenta modificare a Codului Electoral care permite Parlamentului să demită membri CEC numiţi de legislativ. Expertul citat de tribuna.md pune la îndoială că astfel se va asigura depolitizarea CEC-ului. „Care sunt garanțiile că revizuirea legislației electorale nu va duce la o înrăutățire a situației. Asemenea schimbări nu pot fi făcute pentru necesități de moment, ci trebuie gândite în perspectivă”, a precizat politologul. El a propus trimiterea proiectului de lege privind diminuarea independenței funcționale a CEC Comisiei de la Veneția. „Să ne lămurească Comisia de Veneția dacă vede riscuri pentru CEC și poate stabilim un alt mecanism prin care reducem riscurile ca CEC-ul să rămână o bâtă electorală pentru cei care sunt la putere”, notează Dionis Cenușă.
Fostul vicepremier Alexandru Muravschi critică inițiativa legislativă a majorității parlamentare de simplificare a procedurii de demitere a preşedintele Consiliului de supraveghere al BNM. Muravschi citat de Ziarul Naţional spune că instituţia instituția trebuie să fie independentă și politicul nu trebuie să se implice. „Trendul este clar. Transformarea funcţiilor importante, care presupun o anumită doză de independenţă, în locuri pentru propriile marionete, notează Muravschi. În articol se precizează că iniţiativa majorităţii parlamentare prevede ca preşedintele Consiliului de supraveghere a BNM să fie demis la propunerea preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă şi nu cu votul a două treimi, aşa cum prevede acum legislația.
