Într-o analiză despre relația Republica Moldova – Uniunea Europeană, semnată pentru Agenția IPN, politologul Dionis Cenușă notează că deși relansarea relațiilor UE-Moldova se află oarecum la o etapă incipientă, încrederea în integritatea și sinceritatea guvernării de la Chișinău dezarmează exigența europeană. Așteptările UE trec cu vederea complicațiile care pot surveni, în curând, în relațiile din cadrul majorității parlamentare. „Deja există semnale clare că președintele țării este determinat să frâneze mișcările nepopulare ale Guvernului Maiei Sandu, sporindu-și propria calitate de protagonist, dar și cea a Partidului Socialiștilor. Acest lucru poate precipita animozitățile ascunse din interiorul majorității parlamentare, în care Socialiștii își vor ascuți treptat retorica față de Guvern”, scrie Dionis Cenușă.
În editorialul din Tribuna.md intitulat „Politicienii și Justiția sau de ce cei din noua guvernare trebuie să se gândească bine înainte de a face declarații”, Dumitru Spătaru schițează următorul tabloul al justiției din Republica Moldova: aceasta este împărţită în două mari tabere – cei care au rămas fideli fostei guvernări şi fac tot posibilul pentru a-i proteja interesele, obstrucţionând noua guvernare, şi cei care stau cu „urechile ciulite” la ce declară reprezentanţii noii guvernări pentru a încerca să le facă acestora pe plac, în speranţa că vor intra în graţiile lor. Autorul admite că undeva între aceste două mari tabere este şi un micuţ de tot procent al celor care încă încearcă să-şi facă cinstit meseria, neglijând factorul politic.
Jurnaliștii de la portalul Coment.md trag câteva concluzii despre preocupările prioritare ale noii guvernări. Între altele, ei observă că prima preocupare ţine de curăţarea instituţiilor statului de oamenii fostei guvernări. Noua putere îşi argumentează acţiunile întreprinse prin faptul că multe din aceste persoane au participat la capturarea statului Republica Moldova şi au promovat interese străine cetăţenilor şi statului. De asemenea, noua guvernare promovează masiv ideea că, cu aceşti oameni în funcţii, statul Republica Moldova nu are nici o şansă de a progresa.
În editorialul semnat de Vitalie Ciobanu pentru Cotidianul.md, intitulat „Partide noi, partide vechi. Aceeași bătălie”, autorul conchide că cele două componente ale coaliției de la putere vor încerca să-și întărească pozițiile în perioada următoare. Igor Dodon a și declarat că integrarea europeană nu e obiectivul PSRM, ci exclusiv „dezoligarhizarea”, fixată în Acordul provizoriu de coaliție. E greu de crezut că Putin îl va lăsa să-și schimbe opinia, punctează Vitalie Ciobanu. În ce privește Blocul ACUM, scriitorul consideră că „PAS și Platforma DA au timp să se organizeze mai temeinic în provincie, în perspectiva alegerilor locale din 20 octombrie, pentru că în multe localități structurile lor teritoriale fie lipsesc, fie sunt populate cu oportuniști și cu activiști mediocri”.
Pagina de Internet a săptămânalului de investigații Ziarul de Gardă răspunde la întrebarea: ce se întâmplă dacă nimeni nu depune dosarul pentru funcția de procuror general interimar? Anunțul privind demararea procedurii de selectare a candidatului la această funcție de către Parlament a fost lansat pe 27 iulie, în zi de sâmbătă. Candiații își pot depune dosarul până luni, ora 17.00. Așadar, întrebat care este procedura în cazul în care niciun candidat nu depune dosarul, Sergiu Litvinenco, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a precizat pentru ZdG că „orice deputat sau fracțiune poate face o propunere”, singura condiție e să întrunească numărul necesar de voturi în Comisie. La 26 iulie, după ce procedura de numire a unui procuror general interimar de către CSP a eșuat, Igor Dodon a solicitat Legislativului de a stabili ziua de 31 iulie drept data limită pentru propunerea și desemnarea candidaturii, astfel încât un decret de numire în funcție a unui procuror general interimar să poată fi semnat nu mai târziu de 1 august.
