Am avut în aceste zile, cu ocazia celei de-a 74-a sesiuni a Națiunilor Unite, demonstrația modului în care poți să-ți servești sau să-ți sabotezi țara, scrie în cotidianul.md Vitalie Ciobanu. Autorul laudă prestaţia la ONU a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi o critică pe cea a preşedintelui moldovean, Igor Dodon. Dacă Zelenski a spus lumii că Ucraina se află în plin război cu Rusia și cere implicarea comunității internaționale pentru a opri invadatorul, Igor Dodon a făcut elogiul neutralității militare a Republicii Moldova, a sugerat un „statut special” pentru Transnistria (vechiul său refren), a adus la cunoștința Națiunilor Unite că suntem o societate „multietnică” și s-a îngrijit de starea limbii ruse în Moldova, n-a suflat un cuvânt despre responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului de la Nistru, în 1992, despre refuzul acesteia de a-și retrage armata din Transnistria, nici despre încurajarea separatismului găgăuz. Dodon s-a referit în schimb la casarea munițiilor – un truc de tip „maskirovka” al Kremlinului – pentru a zugrăvi Moscovei un portret mai uman. S-a comportat ca o marionetă a unei puteri străine, este concluzia autorului. E o subminare a interesului național de la tribuna Națiunilor Unite, o lovitură aplicată Ucrainei agresate și politicilor occidentale în regiune, mai scrie Ciobanu.
Reacţia unui consilier al preşedintelui, Ion Chicu, la o declaraţie a prim-ministrei Maia Sandu în care aceasta a criticat discursul lui Igor Dodon la ONU este publicată de ziarulnational.md. „Domnul Dodon nu a avut bărbăția de a cere ceea ce au cerut anterior predecesorii săi, inclusiv domnul președinte Voronin, și anume retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Probabil că el vrea relații bune cu Federația Rusă…Dar militarii din stânga Nistrului trebuie să plece.”, a spus Maia Sandu la o emisiune televizată. Consilierul prezidenţial, Ion Chicu, reacţionează: „Isteriile unora pe seama discursului extrem de echilibrat al preşedintelui ţării la ONU au un singur scop - de a anula orice şansă de a soluţiona problema transnistreană. În mintea perversa a unora reintegratea ţării ar însemna... mai mulţi proruşi cu drept de vot. Sau amin pe planurile unioniştilor. De aici şi toata isteria".
Ipn.md reţine o declaraţie a premierului Maia Sandu din cadrul emisiunii „Piatnița s Anatoliem Golea” de la postul de televiziune RTR Moldova, când prim-ministra a spus că toţi magistraţii şi procurorii care s-au îmbogățit pe cale ilegală trebuie, în primul rând, să plece din sistem și, în al doilea rând, să răspundă de unde au averile. Maia Sandu spune că evaluarea activității judecătorilor va fi efectuată prin metoda examinării hotărârilor care au fost luate de magistrați în parte. „Dacă e să ne uităm la hotărârile când au fost anulate rezultatele alegerilor în municipiul Chișinău, hotărârile care au fost emise în cazul lui Ilan Șor prin care l-au lăsat la libertate câțiva ani și l-au lăsat să fure banii de la noi, dar și în cazul altor persoane referitor la care tuturor le era clar că sunt hoți, iar judecătorilor nu le-a fost clar”, a spus șefa executivului. Potrivit ei, toți acești magistrați trebuie să plece din sistem și ulterior Procuratura trebuie să se ocupe de ei.
Pe site-ul adevarul.md, se anticipează un posibil demers din partea socialiştilor pentru sporirea prezenţei PSRM în guvern. Este citat președintele fracțiunii PSRM, Vlad Batrîncea, care a susţinut că în interiorul coaliției de guvernare sunt purtate negocieri referitor la eventualitatea divizării unor ministere din actualul Guvern, pentru că activitatea lor ar cuprinde domenii absolut distincte și sunt greu de coordonat. „Noi ne-am înțeles că după alegerile locale, după campanie, vom reveni la tema activității Guvernului și la participarea socialiștilor în executiv”, a notat Vlad Batrîncea. Replica pe care a dat-o vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, deputat al fracțiunii PAS din Blocul ACUM, e că Partidul Acțiune și Solidaritate este interesat ca atât colegii lor de bloc, PPDA, cât și PSRM să susțină acest Guvern. Potrivit lui, nu este constructiv sentimentul că un Guvern aparține unui partid, iar membrii altor formațiuni s-ar simți ca în opoziție.
