Kremlinul resuscitează „proiectul Usatîi”, scrie jurnalistul Mădălin Necșuțu în corespondența sa de la Chișinău pentru portalul românesc Karadeniz-Press. Rusia încearcă să meargă pe mai multe piste înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru luna noiembrie a acestui an, consideră autorul: „Miza este una extrem de mare: fie Chișinăul își continuă drumul european, cel mai probabil printr-un compromis ale forțelor pro-europene, fie la putere vor veni forțele pro-ruse care vor curma această aspirație a Chișinăului.”
Obținerea unui certificat de integritate de către viitorii pretendenți la funții elective publice este o idee bună, dar pentru aceasta trebuie aplicate standarde de calitate, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță, citat de IPN: „Dacă instituția care emite certificatul nu a trecut toate procedurile ca să fie unanim acceptată, dacă lumea nu are încredere în ea, atunci riscăm să ducem în derizoriu anumite lucruri.” Ioniță mai spune că această inițiativă, lansată în ajun de alegeri, riscă să fie înțeleasă ca o posibilitate de intervenție politică.
Republica Moldova nu are o politică unitară de integrare a populaţiei din regiunea transnistreană, a declarat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, pentru televiziunea TVR Moldova: „Avem un Birou pentru Reintegrare, face anumite eforturi, nimeni nu poate să reproşeze faptul că nu există, […], dar oamenii nu prea văd progrese semnificative pentru ca interesele Republicii Moldova să fie respectate şi noi să ne apropiem de acest obiectiv – recuperarea populaţiei şi teritoriului din stânga Nistrului.” Munteanu consideră că Republica Moldova nu trebuie să se hrănească cu himere că Misiunea OSCE sau altcineva va soluţiona problema transnistreană în locul ei.
Decizia bașkanului regiunii găgăuze Irina Vlah de a convoca un Consiliu pentru a discuta subiectul unionismului este văzută drept o nouă manifestare de separatism în sudul Republicii Moldova de analistul politic Anatol Țăranu, scrie Radio Chișinău: „Chișinăul, neavând o politică coerentă față de Găgăuzia permite ca aceste manifestări să continue și la un moment dat ele ar putea să se prefacă într-o problemă foarte acută pentru Republica Moldova.” El amintește că astfel de acțiuni au loc sistematic, iar autonomia este folosită și de Moscova pentru a crea instabilitate în Republica Moldova.
Despre jurnaliștii de pe baricade scrie experta media Viorica Zaharia, într-un comentariu publicat pe portalul Media-Azi. Ea afirmă că recentul caz al femeii neglijate de medicii de la Centrul Mamei și Copilului a acționat, din nou, ca o hârtie de turnesol pentru temeliile morale ale jurnalismului din Republica Moldova. Deși în statele europene jurnaliștii încearcă în comun să aducă la cunoștința autorităților problemele societății, la noi presa este divizată. „De ce totuși jurnaliștii o fac, benevol, pe prizonierii și partizanii guvernării?” Breasla așa și va rămâne divizată dacă, printr-un miracol, nu vom asista la vreun act de pocăință publică, a conchis Zaharia.
Legea „anti-propagandă” nu a rezolvat problema propagandei, a afirmat jurnalistul Alexandru Cozer, citat de Jurnal.md. „Vladimir Plahotniuc a avut nevoie la un moment dat să învelească foarte frumos o gogoașă care le-a adus-o și partenerilor externi, și unora de aici pentru că legislația care era în vigoare în Republica Moldova putea foarte ușor, fiind aplicată, să interzică propaganda”, a afirmat Alexandru Cozer.
