Analiștii politici explică semnificația prezenței președintelui american Donald Trump la summit-ul statelor central și est-europene de la Varșovia. Valentin Naumescu scrie pe contributors.ro că descinderea liderului american nu e întâmplătoare. Se discută acolo proiectul polonez numit Intermarium (sau inițiativa celor trei mări - Marea Baltică, Marea Neagră și Adriatica), dar pe fundalul intenției Germaniei de a construi gazoductul North Stream 2. Relația Germaniei cu Rusia se află în atenție. Conducta, care va aproviziona Germania cu gaz rusesc fără a mai trece prin nesigura Ucraină, va fi în mod clar în avantajul Germaniei, dar și mai mult în avantajul Rusiei care, în acest fel, va putea recăpăta o parte din controlul asupra aprovizionării cu gaze a europenilor. Or, arată Naumescu, „Pentru Polonia şi flancul estic al Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim de Ucraina, proiectul North Stream 2 este dezavantajos şi chiar umilitor”. ”
Cu excepţia României, care depinde în proporţie de doar 20% de importul de gaze din Rusia, celelalte ţări central şi est-europene se vor afunda şi mai mult în această dependenţă, pentru că vor trebui să-şi negocieze în continuare aprovizionarea fie cu Gazprom, dinspre Rusia, fie cu Germania, care va vinde, de fapt, tot gaz rusesc. În plus, există riscul ca Germania, care intenţionează să-şi închidă centralele nucleare în anii următori, să nu mai fie atât de interesată să caute alte surse de aprovizionare”. Ce se așteaptă - cu teamă sau speranță - de la Donald Trump? El „ar putea resuscita cu această ocazie vechea ofertă americană de aducere de gaz lichefiat de peste Atlantic, care de fiecare dată a părut prea scumpă ”, spune analistul de la contributors.ro. Care ar fi cea mai potrivită poziție din partea României față de acest North Stream 2? Poate că cea mai prudentă: alinierea la o decizie de grup, dacă ea va fi posibilă, se mai arată în această analiză.
Alexandru Grumaz scrie pe blogurile Adevărul că eventuala „susținere americană pentru Iniţiativa celor Trei Mări nu este o veste bună pentru Berlin. [Pare] un act de contracararea a hegemoniei germane în estul Europei”. Ca atare, „Europa este divizată iar”.
Pe politică internă, subiectul numărul unu în presă este situația de la Direcția Națională Anticorupție, mai precis faptul că procurori anticorupție își reclamă procurorul general, pe Laura Codruța Kovesi, iar președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație fără echivoc de susținere a șefei DNA. Ioana Ene-Dogioiu laudă pe site-ul ziare.com această declarație, care ar avea „o importanță covârșitoare intr-un moment in care o imensa coalitie antiJustitie se pregatea sa dea o lovitura de proportii”. Electoratul președintelui, cei care au ieșit în stradă în februarie ca să apere justiția de celebra Ordonanță 13, nu i-ar fi iertat o ezitare, mai precis i-ar putea ierta multe, dar nu și abandonarea justiției în acest prim mandat prezidențial.
