Cotidianul „Adevărul” rezumă mărturia zguduitoare a unui medic militar anestezist trimis la Spitalul din Suceava. Textul integral al medicului, postat pe Facebook, constă într-un jurnal al primelor sale confruntări cu situația de la fața locului. „În mintea mea misiunea era clară, paşii stabiliţi”, scrie doctorul.
Realitatea era însă departe de orice închipuire. S-a trezit singur, ajutat eventual de două asistente medicale și o infirmieră, pentru treizeci de bolnavi aflați la terapie intensivă, în stare foarte gravă. Îmbrăcat într-un costum incomod (nu poate folosi, de pildă, banalul stetoscop), fără instrumentar la îndemână (totul trebuie căutat minute lungi, adus din altă secție), improvizează sub presiunea timpului, cu posibila moarte a pacientului în față, pe monitor. Cazul povestit e răvășitor și, în același timp emblemati: până ce a plecat acasă, medicul a reușit să stabilizeze acel bolnav. Înainte să iasă, și-a căutat telefonul, așa că și l-a apelat de pe telefonul bolnavului, aflat la vedere. A doua zi a fost sunat să i se comunice că pacientul a decedat: fusese ultimul număr format în telefon. „Dacă nu ne smerim, vom pierde acest război!, scrie medicul militar. (…) Pregătiţi-vă sufleteşte pentru decizii grele. Într-o terapie cu 30 de bolnavi cu saturaţie sub 60% şi 10 ventilatoare...pe cine intubăm?? (…) Rugaţi-vă! Dacă nu Lui Dumnezeu, atunci unui dumnezeu. Recunoaşteţi că am fost înfrânţi, căci ăsta e primul pas spre victorie”.
La nivel de analize și comentarii, astăzi sunt de citit mai multe articole despre lecțiile pandemiei coronavirusului și despre ce consecințele ei în plan economic. „Să nu plecăm de la iluzia că revenim la normalitatea ante-criză. Va fi o nouă normalitate care va aduce și lucruri bune, oricât de cinic poate părea acum”, spune prof. univ. dr. Ionuț Dumitru într-un interviu acordat Ioanei Ene-Dogioiu la Ziare.com. Fostul președinte al Consiliului Fiscal crede că dacă criza sanitară va dura mai mult de două-trei luni, conscințele vor fi dure. Un deficit bugetar de 8-9% face ca țara respectivă să nu mai fie împrumutată de nimeni. În precedenta criză financiară din 2009, Fondul Monetar, Banca Mondială și Banca Central Europeană au garantat împrumuturile României. De această dată, „suntem pe cont propriu”. E complicat „tocmai pentru că se așteaptă (…) o explozie a deficitelor peste tot în lume și sunt penalizate țările cu politici imprudente în anii anteriori”.
Pe G4Media, Mircea Miclea scoate în față oportunitățile create de situația de urgență în domeniul învățământului : învățământul online ar fi trebuit să intre demult în școala românească, iar fostul ministru al educației spune că ceea ce va urma, după ieșirea din criză, ar trebui să fie o integrare a lui în predarea de tip tradițional.
Interesează de asemenea ce face Rusia în acest timp. Magda Jităreanu (ziare.com) a stat de vorbă cu Sorin Ioniță, director Expert Forum, despre ciudata retragere din prim-plan a liderului de la Kremlin.
Ipoteza analistului e că Vladimir Putin nu vrea să-și erodeze poziția politică pe seama pandemiei și de aceea tace, după ce a pasat totul primarului Moscovei. Dorin Popescu, care semnează ca invitat al aceluiași site, se oprește la frământările conducerii de la Moscova: să mai facă sau nu parada de 9 mai ? Sunt indicii că ea se va face și că ar fi trei variante de organizare specială.
