Paralel cu vizita președintelui român Klaus Iohannis în Statele Unite, presa a discutat mult în ultimeloe zile și despre Marea Britanie, în contextul Brexit, dar mai ales al alegerilor parlamentare defașurate ieri. O analiză publicată pe blogurille Adevărul de Cristina Buzașu ajunge la concluzia că reașezările provocate de Marea Britanie pot fi, și ele, o mare oportunitate pentru România. De această dată, în plan european. Bucureștiul ar putea avea un rol important în negocierea condițiilor de separare a Regatului Unit de Uniune, în virtutea faptului că românii aflați acolo reprezintă, numeric, a treia comunitate de cetățeni europeni pentru care trebuie să se găsească o soluție convenabilă după 2019. Cristina Buzașu spune că, potrivit informațiilor furnizate de Ambasada României la Londra, comunitatea românilor e bine integrată, are un nivel de calificare destul de bun și, mai ales, acoperă o serie de locuri de muncă din sectoarele profund deficitare cum sînt asistența sanitară, îngrijirea vârstnicilor. Este apoi situația studenților români, pentru care, dacă negocierile vor merge spre un hard Brexit, dci un divorț dur, vor trebui să plătească taxe de școlarizare duble față de prezent. Pe dosarul britanic, acst articol insistă că România „ar trebui să menţină o poziţie pro-europeană puternică [...] să accentueze importanţa unei Europe unite şi să promoveze o imagine pozitivă a UE prin evidenţierea avantajelor sale. România s-ar diferenţia astfel de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est – precum Ungaria, Polonia şi chiar Cehia”.
În revista 22, Octavian Manea discută legătura dintre poziția cel puțin rezervată a președintelui american Donald Trump față de actualitatea articolului 5 din Tratatul NATO și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. După cum evoluează lucrurile, Europa este practic împinsă, consideră Manea, spre o autonomizare a soluțiilor de securitate. Astfel, noua „axă gravitațională” se conturează între Berlin și Paris, iar asta „într-un moment sensibil pentru relațiile euroatlantice, precum împlinirea a 70 de ani de la avansarea Planului Marshall (cel care ancorează SUA ca putere europeană) și a 65 de ani de la Tratatul de la Paris privind instituirea Comunității Europene de Apărare”. Statele Uniunii Europene se găsesc în fața unei „mari tentații”: să-și ia „soarta în propriile mâini. Numai că, scrie analistul de la 22, alternativele la cooperarea Uniunii Europene cu NATO pe problemele de apărare și securitate riscă să tulbure și mai mult siguranța europenilor. Așadar, o distanțare de NATO ar fi o mare eroare.
Comentariul lui Teodor Tiță din Dilema Veche, publicat miercuri, la apariția noului număr al săptămânalului, avertiza asupra riscurilor pe care și le-a asumat premierul britanic Theresa May atunci când a vorbit despre eventualitatea creșterii controlului intern din motive de securitate antitero. Ar fi vorba de control asupra rețelelor sociale și a internetului. „Doamna May se luptă cu o țintă în mișcare și probabil va pierde. [...] Site-urile pot fi înlocuite de rețele sociale, rețelele sociale pot fi înlocuite de aplicații de chat criptate, iar web-ul vizibil de așa-numitul dark-web (acel Internet underground unde guvernele nu au reușit încă să își facă simțită cu adevărat autoritatea, deși tentative, unele reușite, au existat). Între timp însă, cel mai mult au de pierdut cetățenii occidentali care nu au nici o legătură cu terorismul și care vor fi expuși, evaluați și clasificați de funcționari guvernamentali al căror acces la informații private îl va depăși adesea pe cel permis prietenilor sau familiei. E, de fapt, o formă de presiune echivalentă, dacă vreți, cu turnătoriile la Securitate ale preoților români în timpul comunismului. Un abuz de încredere intolerabil”.
