Linkuri accesibilitate

„Declaraţia de Unire nu le aparţine lui Dragnea şi lui Tăriceanu” (L.M.Dorin / Adevărul)


Rusia vrea să se știe că își dorește oficializarea reintrării într-un război rece cu Occidentul (V.Naumescu / contributors.ro)

Revista presei românești
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:51 0:00
Link direct

Lulea Marius Dorin semnează probabil singurul articol din presa mainstream din România care nu exprimă decât laude și încredere în legătură cu Declarația de susținere a Unirii dintre România și Republica Moldova adoptată de Parlamentul de la București. Comentatorul de pe blogurile Adevărul crede că o parte din presa din România a minimalizat semnificația evenimentului, când nu l-a ocolit cu totul. „Declaraţia de Unire (...) nu aparţine lui Dragnea şi lui Tăriceanu, ci este una a poporului român care prin aleşii săi (aşa cum sunt ei) a decis să se unească România cu Republica Moldova. Practic este vorba de exprimarea dorinţei poporului în mod democratic şi suveran prin aleşi”. „România este republică parlamentară, consideră autorul, iar suveranitatea poporului este exercitată, conform Constituţiei, prin intermediul aleşilor pe care îi trimitem acolo”. Evident, cei doi președinți ai camerelor Parlamentului sunt lăuați pentru curajul de a fi spus răspicat că susțin unirea. Documentul are așadar nu doar valoare simbolică, ci chiar politică. Faptul că cei mai mulți dintre parlamentari nu au știut ce conține declarația decât cu foarte puțin înaintea ședinței se explică prin aceea că textul a fost pregătit doar cu o seară înainte, ca urmare a adunarii centenare de la Chișinău, spune Lulea Marius Dorin. Altminteri, a fost discutat și aprobat în comisiile de specialitate, inclusiv cea de politică externă.

Într-un lung interviu acordat ioanei Ene-Dogioiu la ziare.com, liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, a criticat sever Declarația și a explicat de ce formațiunea pe care o conduce s-a abținut de la vot: „Am vorbit cu aliatii nostri despre unirea cu Republica Moldova? Nu poti sa arunci o tara intr-o asemenea aventura. Un asemenea revizionism e iresponsabil in 2018. Nu putem fi cu voturile noastre revizionisti pe 27 martie si sa nu fim revizionisti pe 4 iunie”, a spus Kelemen Hunor. 4 iunie este ziua semnării (Tratatului de la Trianon).

Adevărul inserează și o știre detaliată despre reacția socialiștilor din Republica Moldova în Parlamentul de la Chișinău. PSRM a cerut să fie condamnată declarația de la București, iar președintele legislativului, Andrian Candu, să demisioneze pentru că a fost prezent în sala Parlamentului din România. După ce au cerut și audierea „ministrului de externe Tudor Ulianovschi în contextul deciziei Chişinăului de expulzare a trei diplomaţi ruşi în semn de solidaritate cu UE în cadrul represaliilor occidentale împotriva Moscovei”, și după ce solicitările le-au fost respinse la vot, socialiștii au părăsit sala, „în semn de protest faţă de politica de vasalitate (faţă de România) şi încercarea de a lichida statul Republica Moldova”, se arată în știrea din Adevărul. Finalul ei consemnează și poziția lui Marian Lupu, preşedintele grupului parlamentar al Partidului Democrat, care „a opinat că declaraţiile lui Candu de la Bucureşti au confirmat statutul Republicii Moldova de stat independent, iar cei care vor să celebreze Centenarul Unirii au libertatea să o facă”.

Pe contributors.ro Valentin Naumescu scrie despre semnalul pe care a dorit să-l transmită Rusia prin asasinarea într-un mod atroce, și cu semnătură, a fostului spion Serghei Skripal. Rusia vrea să se știe că își dorește oficializarea reintrării într-un război rece cu Occidentul. Numai așa va ieși din postura de „ţară cu o populaţie relativ mică (de zece ori mai mică decât China şi India şi de trei ori mai mică decât SUA), cu un PIB modest pentru pretenţiile de Mare Putere (locul 12, după Coreea de Sud), un nivel de trai submediocru al populaţiei, fără mari universităţi şi fără bugete de cercetare impresionante, cu o capacitate tehnologică şi de inovare slabă, în pierdere de poziţii faţă de ţări cu pretenţii mult mai discrete în politica internaţională”.

XS
SM
MD
LG