Linkuri accesibilitate

Efectele pandemiei și globalizarea (Contributors; Adevărul; Observatorul Cultural)


Revista presei de la București.

Presa de la București se apleacă azi mai mult asupra efectelor economice, importante, ale pandemiei cauzate de coronavirus. Brăduț Boloș publică o analiză pe platforma contributors.ro și pornește de la principalul factor de accelerare a propagării efectelor economice: globalizarea. Italia este a treia economie a Uniunii Europene. „Problemele ei vor genera inevitabil șocuri în întreaga Europă”. „Pe bursele internaționale e haos și măcel. Combinația COVID-19+petrol+scăderea eficienței stimulilor este letală. Companiile aeriene, transportatorii, firmele de turism sunt devastate. La actualul preț al petrolului companiile care extrag petrol prin fracturare hidraulică sunt falimentare, și întreaga industrie este puternic finanțată prin credite. Pericolul unui domino care să aducă în faliment investitorii pe piețele financiare este cât se poate de real”. În România, păstrând proporțiile, problemele sunt de același fel: „Măsurile extraordinare de carantină lovesc firme de transport, firme din domeniul turismului, evenimente, și alte servicii. Pentru că serviciile sunt prin natura lor nestocabile, venitul pierdut nu se poate recupera în viitor. În al doilea cerc al șocului sunt instituțiile financiare. (…) Pe al treilea cerc concentric sunt angajații firmelor afectate care riscă să își piardă sursele de venit, devenind șomeri. România este dependentă financiar de fluxurile de valută de la muncitorii din străinătate. Italia este o sursă majoră de astfel de venituri”. Brăduț Boloș răspunde la întrebarea pe care și-o pun probabil mulți: ce va urma? „Vor crește prețurile la absolut tot, din două motive, primul motiv este dificultatea aprovizionării cu granițele impermeabile, al doilea motiv este pentru că singura posibilitate de a susține fluxurile economice funcționale este pomparea de bani cu nemiluita. Va fi inflație la nivel european, nu văd cum s-ar putea altfel continua activitatea”. Mai e și finanțarea oamenilor obligați să se izoleze acasă. Tot bani deci. Soluția, spune acest analist, ar putea fi niște credite fără dobândă, în condiții generoase. Impactul asupra produsului intern brut, fără a lua în calcul cheltuielile medicale, va fi, în opinia analistului, la 15%.

Pe blogurile Adevărul, Alexandru Grumaz pune în relație efectele pandemiei actuale tot cu globalizarea și reamintește că prima globalizare, care a durat aproximativ de la 1870 până la primul război mondial. A însemnat enorm progres tehnologic, multă mobilitate, o lărgire a legăturilor dintre națiuni, dar a adus și simptome nedorite: alcoolism, depresie, număr mai mare de sinucideri. Sunt unele asemănări, dar va fi și diferit: de această dată, „Vom fi măsurați asupra capacităţii noastre de a gestiona adversitatea şi incertitudinea, asupra capacităţii noastre de a pune interesele grupului înaintea oricărui individ. Pare uşor, dar nu va fi”.

Ovidiu Șimonca scrie în săptămânalul Observator cultural un editorial sensibil și empatic. Dacă la cutremurul din 1977, solidaritatea și-a făcut imediat apariția, acum e ciudat: dimpotrivă, trebuie să stăm departe unii de alții, scrie el. „Tot ce înseamnă relaţie umană, tot ce aduce un plus de cunoaştere şi de bucurie e pus la index. Cultura este prima lovită. Fiind o expresie a întâlnirii, a dialogului, a conexiunilor umane, cultura e pusă în carantină”. Șimonca se gândește ce vor avea românii de făcut pe perioada izolării, iar soluțiile sunt de tip cultural: mai multă lectură, filme pe săturate, muzee virtuale. „Trebuie să ieşim din panică! Să trăim mai retraşi, prudenţi, dar ducând o viaţă normală”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG