„ONG-urile din domeniul HIV/SIDA din Moldova au fost excluse din procesul de negocieri a granturilor oferite de către Fondul Global de luptă cu maladia. Consiliul Național de Coordonare în domeniu, din care fac parte și reprezentanții statului, a decis că resursele financiare oferite de finanțator trebuie gestionate exclusiv de către organizații ale statului. Decizia a fost luată de membrii Guvernului în CNC, care potrivit ONG-urilor, au încălcat o serie de proceduri. Societatea civilă a calificat decizia drept una politică și a înștiințat instituția internațională despre abuz.
Spitalele municipale și raionale vor trece toate în subordinea Ministerului Sănătății. Guvernul a aprobat proiectul de lege, care urmează să fie pus în dezbateri și la Parlament în cel mai scurt timp. Potrivit documentului, Ministerul Sănătății urmează să devină unic fondator al tuturor spitalelor, excepție făcând doar instituțiile din asistența medicală primară și cele departamentale. Tot Ministerul ar urma să devină unic fondator și pentru viitorul Spital Universitar și întregul sistem de instruire medicală. În această ordine de idei, managerii tuturor spitalelor urmează să fie aleși în baza concursurilor organizate de Minister, iar numirea se va face în baza unui regulament aprobat, de asemenea, de către Guvern. Acesta ar fi primul pas al Ministerului Sănătății în procesul de reformă a spitalelor publice, care până în acest moment este unul netransparent.
Situația financiară în care se află majoritatea spitalelor din Moldova este dificilă. Majoritatea directorilor nu vorbesc însă despre acest lucru și dimpotrivă încearcă să ne convingă că țin totul sub control. Totuși există documente care arată că unele instituții medicale sunt în prag de colaps și cer ajutor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Cel puțin așa s-a întâmplat cu Spitalul Municipal de Copii Valentin Iganetenco al cărui director recunoaște într-o scrisoare către autorități că instituția sa se află în prag de colaps financiar. În discuțiile cu jurnaliștii însă, directorul a preferat să infirme aceste informații.
În Moldova, persoanele depistate că dețin chiar și o cantitate foarte mică de droguri pot fi reținute și atrase la răspundere penală. Cel mai des sunt pedepsiți însă consumatorii de droguri și nu traficații. Acest lucru se întâmplă mai ales din cauza unor lacune în legislație. Deoarece consumul de droguri este considerat o boală, iar persoanele au nevoie de tratament, autoritățile împreună cu societatea civilă și-au propus să opereze mai multe modificări în actele normative și să găsească alternative la încarcerare pentru consumatorii de droguri.”
