Orice ar spune, ca președinte, Igor Dodon nu poate să nu simtă izolarea sa pe plan internațional, comentează analistul politic Nicolae Negru. Într-un editorial publicat de ziarulnational.md, autorul observă că după mai mult de șase luni de mandat, Igor Dodon are vreo cinci vizite în Rusia, una la Bruxelles, una la Teheran, una la Istanbul și cea mai recentă, în Belarus. Nicolae Negru scrie că în cele mai multe dintre vizitele sale externe, președintele a participat la „tot felul de evenimente mondene”, cu mai puține rezultate concrete, mai sugereaza analistul. Tot Nicolae Negru scrie despre faptul că Igor Dodon n-a avut nicio vizită prezidențială în România sau Ucraina: „Acest fapt bate la ochi, e un indiciu clar de eșec, de dezechilibru în politica sa externă”.
Limitarea finanțării externe pentru societatea civilă ar constitui o încălcare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, este de părere politologul Dionis Cenușa. Într-o scurtă analiză publicată de Agenția IPN, autorul constată că potrivit angajamentelor asumate de autoritățile moldovene, societatea civilă trebuie să fie integrată în procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor publice. Totodată, autoritățile și-au asumat să îmbunătățească legislația cu privire la sectorul asociativ, dar prin acțiunile sale demonstrează inversul, mai scrie analistul. Dacă finanțarea externă pentru ONG-uri va fi sistată, Dionis Cenușa crede că vor fi afectate anume acele organizații neguvernamentale, care sunt în prezent cele mai critice față de defectele guvernării în procesul de reformare a Republicii Moldova.
Procesul de reformare a Republicii Moldova a fost și subiectul unei emisiuni de la postul de televiziune NTV. Citat de IPN, analistul politic Victor Ciobanu crede că actuala guvernare nu are dreptul să desfășoare reforme de amploare din cauza legitimității scăzute. Potrivit sursei, și deputatul socialiștilor, Bogdan Țîrdea este de părere că reforma Guvernului a fost făcută în grabă pentru că nici până acum nu este clar câte ministere vor exista, câte agenții și ce funcții vor ave: „Există temeri că toate acestea se fac doar pentru a crea verticala puterii înainte de alegeri”. Pe de altă parte, unul dintre deputații puterii, democratul Eugeniu Nichiforciuc s-a arătat convins că reforma este bine gândită și aceasta este convenită cu partenerii din Uniunea Europeană.
Despre referendumul inițiat de președintele Igor Dodon și care va avea loc în această toamnă se cunoaște prea puțin în diaspora. Agenția IPN a solicitat opiniile mai multor reprezentanți ai organizațiilor de peste hotare. De această părere este și președinta Asociației Moldovenilor din Marea Britanie, Laura Sili, care spune că deși există o dorință colectivă a cetățenilor moldoveni din străinătate să participe activ în procesul de luare a deciziilor acasă, există pe de altă parte și o dezamăgire din cauza obstacolelor care sunt puse.
Și președinta Comunității Moldovenilor din Québec, Ala Mîndîcanu, consideră că nu sunt mulți conaționali din zonă care sunt informați sau interesați de referendumul inițiat de către Igor Dodon. Ea mai crede că referendumul în cauză nu este necesar și nici nu este inițiat pentru cei plecați de acasă în speranța unei vieți mai bune.
Referendumul este considerat unul important de președintele Congresului Diasporei Moldovenești în Rusia, Alexandr Kalinin. El a comentat pentru IPN că oficialii guvernării Republicii Moldova nici într-o formă până la ziua de astăzi nu s-au adresat către diaspora din Federația Rusă, iar diaspora din Federația Rusă nu este la curent cu acest subiect decât din presa națională.
„Președintele și conducerea Republicii Moldova nu au găsit încă o cale justă de discuție cu cetățenii de peste hotare”, a răspuns pentru IPN și președintele Asociației de promovare socio-culturală moldo-italiană „DOR”, Alexandru Cazacu. În ceea ce privește înregistrarea prealabilă online a celor care vor să participe la referendum peste hotare, Alexandru Cazacu este de părere că „marja de eroare dintre realitate și numărul persoanelor înregistrate va fi mereu atât de mare, încât această modalitate de „numărare a cetățenilor” e chiar contraindicată”.
