După Veaceslav Platon, justiția moldoveană a pus-o în libertate, joi seara, și pe una din presupusele sale asociate, Olga Punga. Fostă angajată a băncii Moldindconbank, ea a fost condamnată, în 2018, la opt ani jumătate de închisoare pentru escrocherie. La fel ca și în cazul lui Platon, care a fost condamnat pentru implicare în furtul miliardului, dar eliberat săptămâna trecută, Procuratura Generală spune că și dosarul Olgăi Punga a fost intentat pe criterii politice în perioada guvernări conduse de PD și fostul său lider, Vlad Plahotniuc. Ce se poate întâmpla cu plângerile depuse de Olga Punga la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului?
Dosarul în baza căruia a fost condamnată Olga Punga face parte din lista celor examinate cu ușile închise, procurorii făcând abuz de atribuțiile lor, susține avocatul Victor Munteanu. Mai mult, avocatul dezminte pretinsa legătură a clientei sale cu Veaceslav Platon și afirmă că apărătorii de stat i-ar fi „fabricat dosarul” deoarece Olga Punga ar fi refuzat să depună denunț fals împotriva fostului deputat AMN și ex-vicepreședinte al Moldindconbank.
Demersul procurorului general de suspendare a executării pedepsei în acest caz a fost semnat pe data de 6 martie, iar din cauza pandemiei și a unor proceduri judiciare eliberarea a devenit posibilă după cea a lui Platon, mai spune Victor Munteanu. Din punctul de vedere al apărării, procesul a fost administrat cu un șir de încălcări, angajata băncii fiind ținută în arest timp de șapte luni ca o persoană cu atribuții de gestiune, ceea ce nu corespundea realităților. Apoi, ea a fost acuzată și condamnată că ar fi făcut parte dintr-un grup criminal organizat condus de Veaceslav Platon și, în final, a rămas doar ea parte din grupare, notează Victor Munteanu.
„A fost pur și simplu un absurd să condamni o persoană pe un articol greu, grav, fără a fi înaintate aceleași învinuiri altor persoane și nici măcar lui Veaceslav Platon. Eu foarte mult sper că legea își va putea spune cuvântul în acest caz. Există norme legale care permit ca să fie sancționate și trase la răspundere persoanele pentru urmărirea penală abuzivă, pentru atragerea la răspundere penală ilegală. Sperăm ca organele să funcționeze corect și să adoptate măsurile de rigoare pentru a contracara și pentru a nu permite impunitatea”.
Avocatul Victor Munteanu mai spune că a depus două plângeri la CEDO ce vizează dosarul Olgăi Punga, iar în ceea ce privește ilegalitatea arestului până la condamnare dosarul a fost comunicat guvernului încă 2018. Prin urmare, e mare probabilitatea că R. Moldova va fi condamnată, urmând să achite o nouă notă de plată. Juristul speră că în actualul context politic demersurile lui în ce privește acțiunile procurorilor și judecători nu vor mai fi ignorate, așa cum s-a întâmplat pe vremea guvernării democrate conduse la Vladimir Plahotniuc.
Într-un comunicat de presă, Procuratura Generală recunoaște că procurorii au dat o calificare mult prea gravă faptelor săvârșite de Olga Punga, calificare ce a fost menținută de două din cele trei instanțe, inclusiv de cea supremă. În funcție de soluția finală a instanței, ca urmare a revizuirii respectivului dosar, se arată în același comunicat de presă, procuratura va decide asupra răspunderii juridice a procurorilor anticorupție care au gestionat cauza penală.
Un alt avocat, Vadim Vieru, de la Asociația Promo-LEX, este de părere că atunci când procurorii și judecătorii administrează dosare sau pronunță hotărâri cu rea-credință ei ar trebui să poarte răspundere. Altfel spus, revizuirea unor dosare considerate politice de actuala conducere a Procuraturii Generale ar trebui să aibă o finalitate.
„Atâta timp cât se constată că în aceste dosare au fost comise erori grave - care au afectat hotărârea judecătorească și care au afectat soluția finală, până la urmă, și datorită cărora persoanele au ajuns să fie condamnate ilegal și plasate ilegal în detenție -, ar trebui să fie luate anumite hotărâri și ar fi logic să fie pedepsite persoanele responsabile. Este sarcina instituțiilor de unde vin acești subiecți care au aplicat legea să investigheze de ce s-a întâmplat așa”.
În R. Moldova nu lipsa cadrului legal e un obstacol, ci lipsa de voință, mai remarcă Vadim Vieru. Multiplele reforme demarate indică anume acest lucru, adaugă avocatul. Cazurile de genul dosarului în care figurează Olga Punga sunt numeroase, iar apărătorii spun că au văzut diverse acrobații juridice întreprinse de magistrați. Iată de ce, concluzionează Vadim Vieru, pentru a-și îmbunătăți imaginea, breasla judecătorilor și procurorilor trebuie să-i excludă din sistem pe cei care au aplicat norma legală cu rea-credință, fiind atenționați de părțile din proces că încalcă Convenția europeană pentru drepturile omului.
Mai mulți experți spun că lipsa unui puternic curent de autopurificare în mediul magistraților și procurorilor ar putea fi tălmăcită în societate ca o foarte probabilă dependență de un nou păpușar, cum era numit până nu demult fostul lider al PD, sau de cel vechi care ar continua să mai tragă de sfori acolo unde se poate.