Secretarul de stat SUA Antony Blinken a lansat marți, 30 noiembrie, un foarte sever avertisment în direcția Moscovei, pe fundalul creșterii numărului de militari ruși, staționați la granița dintre Rusia și Ucraina.
Blinken se află la Riga, capitala Letoniei, unde cei 30 de miniștri de externe din țările NATO, s-au întâlnit pentru a discuta despre noile masări de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina, dar și despre criza migranților de la frontiera polonă-bielorusă.
De asemenea, în ultimele zile, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la masarea continuă de trupe rusești și de material militar greu în apropierea Donbasului și avertizat Moscova cu privire la „consecințele” unei eventuale intervenții militare împotriva Ucrainei.
Stoltenberg a spus că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ar putea să o „coste".
„Nu există claritate cu privire la intențiile Rusiei, dar există o concentrare neobișnuită de forțe pentru a doua oară în acest an”, a declarat Stoltenberg. „Vedem blindate, drone, sisteme electronice și zeci de mii de trupe pregătite pentru luptă”.
Avertismentul lui Blinken
Secretarul de stat SUA Antony Blinken a spus, înainte de deschiderea reuniunii NATO de la Riga, că o nouă agresiunea rusească ar avea „serioase urmări”.
El a numit acumularea de trupe ruse „neobișnuită” și a spus că SUA sunt „îngrijorate”, însă rămân fidele principiului apărării colective, sintetizat de articolul 5 din tratatul NATO (cum a amintit-o de altfel și Stoltenberg: „un atac împotriva unuia dintre membrii NATO este un atac împotriva tuturor”).
Miniștrii de externe NATO discută de altfel despre sprijinul suplimentar pentru armata Ucrainei și potențialul de întărire a forțelor NATO dispuse de-a lungul graniței de est.
La întâlnirea de două zile participă și ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba.
Potrivit Kievului, dar și experților NATO, Rusia a masat peste 100.000 de militari lângă Ucraina, precum şi în Crimeea, peninsula anexată de Moscova de la Ucraina în 2014.
Reuniunea are loc la Riga, în Letonia, nu doar pentru ca simbolic discuțiile să se poarte în apropierea granițelor fragile (polonă-bielorusă și ucraineană-rusă), dar și pentru că țările baltice sunt, împreună cu Polonia, cele care cer cu cea mai mare insistență desfășurarea permanentă de trupe NATO pe teritoriul lor.
Ce ar putea face NATO în cazul unei intervenții rusești
Antony Blinken nu clarificat deocamdată care ar fi „serioasele urmări” ale unei intervenții rusești. Mulți experți militari se îndoiesc că NATO ar interveni direct în ceea ce ar putea deveni rapid un autentic război între Rusia și blocul occidental. O serie de experți consideră chiar că parte din așteptările Ucrainei sunt irealiste, mai ales că în mod la fel de irealist Ucraina și-a înscris aderarea la NATO ca obiectiv în Constituție.
S-a pus chiar întrebarea dacă NATO ar putea să apere în mod eficace țările baltice, ceea ce Alianța ar fi obligată să facă, în virtutea amintitului articol 5 din tratatul fondator.
Deja în 2016, un raport al RAND Corporation (“Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la concluzia unei inadecvări a structurilor NATO în ipoteza că ar trebui să apere țările baltice de un eventual atac rusesc. RAND Corporation practicase o serie de simulări în urma ocupării Crimeei de către Rusia în 2014 și a declanșării conflictului, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, minieră și majoritar rusofonă numită Donbas (compusă din „republicile” autoproclamate Donețk și Lugansk).
La concluzii similare a ajuns anul trecut și un raport al Agenției Suedeze pentru Apărare (Totalförsvarets forskningsinstitut, FOI). Raportul agenției suedeze FOI a fost redactat în condițiile în care suedezii se arată din ce în ce mai favorabili aderării la NATO. Sprijinul pentru eventuala aderare a Suediei la NATO este mult în creștere.
Raportul suedez al agenției pentru apărare FOI confirmă însă ceea ce constata deja în 2016 raportul RAND, și anume că NATO nu ar putea bloca o invazie masivă rusească a țărilor baltice, pur și simplu pentru că nu dispune în regiune de mijloace convenționale adecvate: trupe și blindate.
Desigur, în același timp asta nu înseamnă că dacă Rusia ar fi capabilă să ocupe în puțin timp și cu puține pierderi țările baltice, Kremlinul nu își dă seama că pierderile pe termen lung, atât economic cât și diplomatic, ar fi incalculabil mai mari. Așa încât, cel puțin deocamdată, probabilitatea unei invazii rusești rămâne extrem de coborâtă.
Toate acestea se arată însă departe de îngrijorarea stârnită de simpla concluzie că NATO nu este, pur și simplu, pregătit să apere nu doar Ucraina, dar nici să-și apere membrii cei mai răsăriteni, țările baltice, dintre care unul, Lituania, e singura țară din NATO și UE care are o graniță cu Rusia... spre vest, și anume enclava rusească masiv militarizată Kaliningrad.
