Linkuri accesibilitate

România: Bătaie pe gâsca cu ouă de aur


Prim-ministrul României, Florin Cîțu

„Civilizați-vă!” le-a strigat prim-ministrul Cîțu jurnaliștilor, punând astfel capăt unei frumoase și prelungite luni de miere cu democrația. „Nu ați reușit în 30 de ani să vă civilizați!” Voia să stabilească el legile dialogului și nu se simțea în siguranță pe holul Parlamentului unde oricine putea să-l întrebe orice fără ca el să se poată ascunde după pupitrul de la guvern și fără un purtător de cuvânt binevoitor care să se bage în discuție și să o deturneze.

Ziariștii voiau să afle amănunte picante despre Planul de reziliență pe care, în cele din urmă, Cîțu l-a prezentat la parlament. A venit acolo nu pentru a primi vreun sfat, a se consulta sau a cere aprobarea aleșilor. Mai degrabă ostentativ, pentru a le arăta că nu l-a atins niciun argument, astfel că nu a schimbat nicio virgulă, chiar dacă pusă aiurea, între interesele generale și politicile guvernamentale. Oricum, spusese clar că nu dă doi bani pe dezbaterea parlamentară, că, de fapt, nimeni nu are nimic de comentat cum cheltuie el și ai lui cele aproape 30 de miliarde de euro (în fapt, vreo 13 miliarde, restul fiind împrumuturi). Nimeni. Doar el și membrii coaliției guvernamentale. Nu e treaba celorlalți fomiști politici. Nu ei se luptă pentru banii ăștia care, cum se vede, sunt din ce în ce mai puțini. Parlamentul să facă legile alea de doi bani pe care nu le respectă nimeni și să lase presiunile.

Întâlnirile cu reprezentanții opoziției au fost doar o cafea în plus băută cu fereală, să nu-și arunce unul altuia stricnină în ea. Nu s-a clintit niciun zero prin sumele exorbitante ale planului. Ba chiar, după întâlnirea cu șeful PSD, care spunea că nu a înțeles mare lucru și că încă nu știe dacă banii luați de la UE nu se vor duce la clienții PNL, Florin Cîțu spunea că fiecare înțelege după cum îl duce mintea. Au rămas cu bășcălia, zgâlțâind ca doi masculi alfa (sau beta? e neclar) grilajele de civilizație și limbaj care-i despart.

Marcel Ciolacu vrea acum răzbunare și spune că pe 14 iunie vor depune moțiune de cenzură. „Avem și un personaj dubios, incompetent, care se joacă, își face de cap, cu 30 de miliarde de euro și pare interesat de umplerea buzunarelor sponsorilor din țară și din afară. Da, mă refer la Ghinea,” spunea Alfred Simonis, liderul deputaților PSD. „Astăzi nu a fost prezentat un plan de redresare a României, ci un plan de AUSTERITATE! Răspunsul PSD este unul singur: pe 14 iunie depunem moțiune de cenzură având ca subiect principal eșecul guvernului Cîțu în privința PNRR!!!”- scria și Marcel Ciolacu pe pagina de socializare. La tribuna Parlamentul a combătut vehement profitând de zgomotul de tractoare care se auzea din fața Parlamentului. Veniseră fermierii care spuneau că politica de austeritate a guvernului i-a adus la sapă de lemn. Mă rog, la tractoare casate. Punctul lor de vedere este același cu al PSD: planul guvernului este austeritatea. O austeritate paradoxală, de vreme ce, fermierii nu vor primi un sfanț, dar firmele de consultanță din agricultură, două miliarde de euro. Cu toții, PSD și clienții săi, spun că Planul național de reziliență vrea să deturneze banii europeni către clientela de partid. Aici chiar că fiecare înțelege după cum îl duce capul. E clar, prin urmare, că fiecare a văzut ce a vrut în planul conceput de guvern: unii banii care se duc către primăriile de partid, alții banii pe care-i pierd clienții lor obișnuiți. Unii, pur și simplu, nu mai văd de foame și ar vrea să se ascundă și ei într-un buzunar al acestui portofel european.

Președintele Iohannis a dat și el o declarație optimistă, să-i împace: „Planul de reziliență nu are culoare politică”, a spus el într-o cuvântare festivistă, demnă de o plenară mai bună. Efectele planului se întind dincolo de mandatul actualului guvern. Fac apel la forțele politice responsabile să nu mai pună întrebări - cam așa a sunat, în rezumat, declarația președintelui după schimburile de vorbe grele din Parlament.

România se relaxează, spunea președintele, așa că trebuie să vorbim de-acum despre „România postpandemică” în care să facem mai bine ce am ratat înainte: infrastructură, educație, sănătate, aparatul funcționăresc, totul trebuie reformat, destructurat, restructurat. Cu zecile astea de miliarde construim viitorul, mai spunea președintele cu un zâmbet enigmatic. O fi fost pentru că i-a cerut regizorul de platou să nu mai fie așa rigid? Să dea din mâini mai mult? Sau pentru că sesizează comicul situației: în zeci de ani de zile s-au cheltuit sute de miliarde de euro și singurii care au simțit „un viitor mai bun” (cum spune președintele) au fost politrucii și clienții lor. Față de banii irosiți până acum fără să se facă un metru din autostrăzile alea de pe hârtie, banii care ar urma să vină de la Bruxelles sunt mărunțiș. Sau poate pentru că propunerea de trecere la România postpandemică este la fel de serioasă ca aceea pentru o Românie educată? Cum să nu râzi? Oricum, președintele cere mai multă înțelegere între partide pentru a accepta „schimbarea profundă a României.” Cu alte cuvinte, opoziție ar trebui să tacă, să nu pericliteze viitorul de aur.

Schimbul de amabilități dintre guvern și opoziție, mai ales replicile de autobază ale prim-ministrului au surprins plăcut o parte din presă, cea sponsorizată de la buget, care ar fi vrut ca Florin Cîțu să abordeze mai direct din punct de vedere lingvistic dificultățile de comunicare cu PSD. Iată că se poate, spuneau jurnaliștii, fericiți că sponsorul lor, diplomat la Iowa University, poate ieși din chinezăriile ecuațiilor financiare și se poate adapta la bogăția lexicală a mărginimii politicii în care Ciolacu și ai lui și-au dat masteratul și vreo trei doctorate plagiate. Cu toți au părut mirați că s-a trezit ursul din iepurașul liberal uitând că e vorba despre același Florin Cîțu care, după cum se spune, ar fi fost, în 2008, (anul începutului de criză economică, nota bene! pe când era trezorier la ING Bank) tartorul unui atac speculativ împotriva leului, cu scamatorii financiare care ar fi stârnit interesul Consiliului Concurenței și ar fi topit peste noapte un miliard de euro din depozitele BNR. Că este același Cîțu care anul trecut era fugărit de aceiași ziariști prin parlament pentru a explica de ce, deși acceptase să fie învestit prim-ministru, ocolea sala de plen unde urma să fie confirmat. Ce le-ar fi putut spune atunci jurnaliștilor? Că de treizeci de ani „presa întârzie să se civilizeze,” cum le-a spus zilele trecute? Că trebuie să-i învețe el prima lecție de jurnalism, adică să pună doar întrebările la care știu că vor primi răspuns? Că ăsta era rolul în care a fost distribuit, de comedie mută, în ciuda biografiei profesionale și că nu era decât un cal sacrificat prin gambit constituțional pentru convocarea alegerilor anticipate? Că nimeni nu luase în calcul ca el să ajungă la Palatul Victoria altfel decât ducând servietele altora? Că baletul politic al numirii și revocării prim-ministrului a întârziat aplicarea unor măsuri clare și coerente de combaterea a pandemiei? Ei, uite, acum s-a răzbunat pe jurnaliștii insistenți de anul trecut, lovindu-i cu verbul în moalele curiozității lor patologice.

Faptul că prim-ministrul a tratat parlamentul și presa cu atâta dispreț nu mai miră pe nimeni. Păi ce, șeful lui de la Cotroceni a făcut vreodată altfel? Pentru cei ca el, tot ce nu e liberal e dușman intern și trebuie executat din toate pozițiile de stat și de la toate microfoanele (dar ce-o fi liberal în România de azi, ne întrebăm acum, la a 146-a aniversare PNL, când și statuia lui Brătianu din intersecție este PSD-istă?). Peste tot, dușmani interni: negaționiști, jurnaliști, influenceri, AUR-iști, anti-vaxxeri, PSD-iști. În special PSD. PNL-ul lui Blaga, Stolojan și Turcan nu consideră niciun partid de opoziție demn de dialog, ci doar de umilință în spațiul public. De aceea se supără că presa vrea să strice acest moment de glorie în care cabinetul guvernamental dă cu flitul Parlamentului și pleacă cu buzunarele pline de iluzia multor miliarde de euro (până una alta, nu le-a văzut nimeni). Că vrea să strice momentul în care guvernul a arătat adevărata valoare a opoziției și a umilit PSD, până una alta partidul care a primit cele mai multe voturi la alegeri. Unii ziariști au fost indignați de prim-ministru: uite, domne, cum ne tratează, ca pe niște chelneri. De ce ne insultați, domnule? Stilul ăsta agresiv nu e un stil civilizat, le-a răspuns el. Am zis când dau declarații, dau declarații. Așadar, nu se vede oricând și oricum cu presa. Doar când dă declarații în locuri special amenajate pentru declarații. Când se servește de camerele video pentru a transmite o porție de retorică triumfalistă către țară fără a fi întrerupt de nimeni „pentru că nu e un stil civilizat.” Să fie eternă învățătură de minte: din clipa în care presa a acceptat bani de la guvern, a devenit salariata acestuia și să nu se mire că unii consideră că trebuie pusă să dea cu mopul și să presteze cu zâmbetul pe față, chiar dacă are de curățat mizeria după diverși demnitari.

Presa care nu se supune, plătește scump cu nervi, bani și timp cum s-a întâmplat cu jurnaliștii de la Newsweek și Libertatea chemați ca martori într-un proces în care primarul unui sector bucureștean îi acuză de șantaj și constituirea de grup infracțional organizat. Jurnaliștii au scris despre o posibilă licitație cu dedicație făcută de primarul cu pricina și acum, pentru că primarul nu a dat OK pe text și l-a considerat calomnios, vrea să spargă dinții din față ai câinelui de pază al democrației cu ajutorul neprecupețit al direcție de investigație a crimei organizate. Alții care cred că în treizeci de ani presa trebuia să se civilizeze, adică să se domesticească! Să publice doar declarațiile, să lase întrebările. Săpând la baza acestui tupeu instituțional pe banii contribuabililor (că un proces costă, iar banii vin, nu-i așa? din taxe și impozite locale), cei de la RISE Project au descoperit că primarul are relații contra naturii cu interlopii (ajutat de complici din poliție) și că procurorul care îi cercetează zelos pe jurnaliști este căsătorit cu avocata individului care câștigase licitația la primăria de sector. Se nasc atâtea întrebări care depășesc speța în sine și țintesc spre miezul putred al democrației românești! Nimeni nu a sesizat incompatibilitatea procurorului cu cazul sau cu soția (în afara presei care nu se „civilizează”), nimeni nu s-a întrebat cum de a ajuns dosarul chiar la acest procuror incompatibil și, mai presus de orice, cum se explică această aparentă încârduială între procurorii care cercetează crima organizată și potențialii făptași - împotriva celor care au sesizat posibila fraudă? Și, în fine, o întrebare retorică: este posibil ca parte din sistemul juridic al României să funcționeze pe baza unor asemenea incompatibilități care privilegiază autoritățile în raport cu cetățeanul obișnuit? Vai, cum așa: justiția din România și corupția nu încap în aceeași propoziție afirmativă! Sau poate că da. E un mister cum, deși Parchetul european al Laurei Kovesi se lansează la apă pe 1 iunie, România nu și-a desemnat încă echipa completă și e nevoie de noi reevaluări: din 15 procurori, doar șase au fost validați și încă din februarie. Restul va primi apostila cândva prin iulie, când întreaga procedură va fi reluată. Cum se explică această întârziere? O altă tergiversare? Sentimentul de culpabilitate (sau teamă) al unui sistem corupt? Cine știe...

Chiar dacă agresivitatea prim-ministrului față de presă pare un trend general la nivelul aleșilor/numiților în funcții publice, asta nu înseamnă că presa a devenit inutilă. Dimpotrivă. Dacă nu i se pun întrebări și nu este sâcâit cu microfoanele în afara zonei de confort a Palatului Victoria, prim-ministrul știe să se facă simpatic. Își pune tricouri cu Metallica, blugi mai jerpeliți, ba chiar și iese la cafenea într-un clip video a cărui morală este că, dacă te vaccinezi poți face de la 1 iunie cam tot ce vrei în limitele unei cafele. De pildă să ieși la o cafea cu prietenii. Clipul pornește de la întrebarea: Ce conține vaccinul? Prim-ministrul intră într-o cafenea unde i se servește o cafea cu mult prea multă frișcă (după gustul meu) și, așezat la o măsuță, adulmecând un croissant, ne spune că principalul ingredient al vaccinului este normalitatea, „să pot să-mi beau cafeaua alături de prieteni, aici, la interior, să nu mai depindem de mască. Să putem să mergem la concerte, la plajă, fără griji, dar mai ales, să pot să-mi văd familia în siguranță. Lansez o provocare membrilor guvernului și liderilor coaliției. Ce conține vaccinul pentru voi?” Clipul a devenit viral. Nu ar trebui să ne mire dacă unii membri ai coaliției se vor contamina și vor posta din slugărnicie filmulețe în care să ne spună ce cred ei înșiși despre vaccin (cu certitudine nu altceva decât spunea șeful lor).

Clipul video al lui Cîțu durează mai puțin de 50 de secunde și conține tot atâtea nuanțe de gri. Pe alocuri e hilar și te întrebi ce vrea să vândă, de fapt, prim-ministrul: cafea sau vaccin? Protocolul antipandemic a supus România la atâtea contorsiuni încât niciun medic legist nu i-ar mai putea pune organele la loc. Măștile s-au dat jos și s-au pus la loc de atâtea ori că nu a mai rămas prea mult din fața de dincolo de ele. Testele s-au dovedit irelevante, dând uneori rezultate false și părerea că nu sunt de încredere. Presa care prelua „știrile oficiale” a fost premiată consistent și încurajată să evite alte surse de informație. În felul acesta libertatea de opinie și libera circulație a informațiilor și ideilor au devenit doar gargara care a lubrifiat discursurile în această lună a libertății presei. S-a făcut trafic cu mănuși, măști, alcool dezinfectant din primele zile ale declarării pandemiei. DNA investighează cum s-au făcut achiziții. S-au impus restricții de multe ori grotești care au dus la interdicții enervante, suprapuse cum erau pe criza economică conexă și tot mai acută. Abia după 1 iunie spitalele vor începe să revină la normal, dar treptat. Până acum spitalele au fost deschise doar pentru cazuri de COVID-19. Secțiile pentru alte tipuri de tratamente și boli au fost închise de teama pandemiei. Greu de știu câți oameni s-au stins doar pentru că nu și-au mai putut face tratamentele sau nu au putut fi supuși unei proceduri medicale de urgență. La un an și ceva, spitalele de campanie deschise pompieristic nu au tratat un pacient și aparatura/mobilierul s-au degradat doar ca să apară niște politicieni la televizor să ne spună în prag de campanie electorală: „Nouă ne pasă!” Aceste spitale, tabletele și telefoanele promise elevilor, contractele cu firmele de furnizare de internet și multe-multe alte investiții cu tâlc ar trebui investigate de DNA. Poate că doar așa clasa noastră politică s-ar înnoi: dacă vechea clasă politică plătește pentru extorcarea de încredere și bani a electoratului.

Autoritățile promit că de la 1 iunie cei care au făcut vaccinul trec la o altă etapă a relaxării: se vor deschide restaurante, baruri și discoteci la o capacitate de 50%. Se vor putea organiza evenimente de până la o mie de persoane care au un test negativ, au făcut vaccinul sau boala. „Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare,” spune hotărârea de guvern. Restul, cei care nu au făcut vaccinul, să stea ca fumătorii în fața restaurantelor. Sau în carantină la ei acasă. S-ar putea ca, peste câtva timp, să scoată bani să plătească vaccinul dacă vor să iasă în stradă, dă de înțeles Ludovic Orban care nu se încurcă cu finețuri ca drepturile omului sau habeas corpus.

„Organizăm vaccinarea gratuită, statul român suportă toate costurile vaccinării” le spunea el jurnaliștilor. Este o situație excepțională și nu va mai dura decât până se va ajunge la imunizarea de grup. „Dar, până la urmă, se va merge pe mecanismul, de exemplu, de la vaccinarea pe gripă, unde numai persoanele vulnerabile sunt vaccinate gratuit, celelalte categorii vor trebui să se vaccineze că e răspunderea lor. E vorba de sănătatea fiecăruia.”

Planează, așadar, amenințarea ca toți cei care nu-și vor fi făcut vaccinul, să fie nevoiți să-l facă contra cost. Mai putem importa atâtea vaccinuri, ar fi păcat să le irosim, fără un ce profit, pare a spune predecesorul lui Cîțu. El știe mai bine ca oricine. El a gestionat prima parte a haosului viral (pe care acum îl cercetează Direcția anticorupție) și a condus țara de la obsesia alegerilor anticipate la cea a carantinelor și măsurilor represive forte. Filosofia lui și a celor ca el e simplă: pandemia trece doar prin ordonanță de guvern.

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG