Nu există probe că serviciile secrete din România s-ar implica în politică, dar periodic apar declarații sau chiar mărturisiri ale unor personaje cheie din politica internă care sugerează acest lucru.
Președintele celui mai mare partid autohton, Liviu Dragnea a declarat că există ofițeri acoperiți atât în PSD, cât și în celelalte partide și că nu crede că aceștia pot fi deconspirați. Liderul social-democrat a lăsat de mai multe ori să se înțeleagă că ar fi aflat despre unii dintre colegii săi că s-ar afla în legături mai mult decât amicale cu serviciile secrete, dar cel puțin până acum nu și-a putut demonstra bănuielile.
Pe de altă parte, fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat încă din perioada în care era în funcție pe Victor Ponta, pe-atunci prim-ministru, că s-ar fi aflat pe vremea când era procuror pe ștatele de plată ale Serviciului de Informații Externe. Acest Serviciu nici nu i-a confirmat bănuielile, dar nici nu i le-a infirmat. Acum doi ani, același Băsescu a declarat că el știe „doar doi oameni dintre politicieni cărora li s-a făcut onoarea, la un moment dat să fie fost cu adevărat ofițeri acoperiți” , dar că niciodată nu va putea dovedi acest lucru. Cei doi ar fi Victor Ponta, exclus din PSD și Sebastian Ghiță, fost deputat PSD, a fugit, între timp, în Serbia de frica procurorilor anticorupție. Fostul președinte crede, însă, că ei și-au pierdut această calitate după ce au intrat în Parlament și că ceilalți politicieni care par să facă jocurile serviciile sunt „doar agenți de influență voluntar” care cred „în mod fals” că în acest fel „își netezesc cariera”
În schimb, Sebastian Ghiță, când încă mai făcea parte din Comisia parlamentară de supraveghere a Serviciului Român de Informații insista că serviciile trebuie să aibă acoperiți în politică și justiție, care să poată fi controlați: „Nu s reducem puterea serviciilor este cheia” spunea Ghiță și să existe „super mecanisme de control civil pentru a opri eventuale abuzuri”. Justiția este, însă, singurul domeniu în care, prin serviciilor le este interzis prin lege să aibă informatori sau acoperiți, după ce eurodeputata Monica Macovei, a schimbat legea în acest sens în 2005, când era ministra Justiției.
Sebastian Ghiță a rămas până astăzi un personaj complicat, care a controlat afaceri imense în domeniul IT, furnizate statului pe mulți bani, inclusiv Serviciului Român de Informații.
Multe declarații din Campania electorală din 2016 s-au referit la ofițerii acoperiți din PSD, dar lucrurile sunt mai vechi. În 2013, fostul lider PNL, Crin Antonescu a acuzat serviciile secrete că se implică în politică, după ce Mihai Răzvan Ungureanu a fost dislocat din fruntea serviciului de spionaj și trimis la șefia guvernului. Atunci Ungureanu a cerut legislativului să adopte măsurile necesare astfel încât „între parlamentari să nu se regăsească ofițeri sub acoperire” sau „dacă sunt, să nu facă politică”.
Acel „dacă” venit din partea unui fost direct de serviciu secret a ridicat unele semne de întrebare și a lăsat impresia că instituțiile de intelligence ar vrea mai degrabă să se afle în interiorul procesului politic, decât în afara lui.
Actualul ambasador român la Washington, Liviu Maior, fost lider al SRI a dat asigurări, referindu-se la serviciul pe care l-a condus că „niciun ofițer acoperi nu se află în magistratură sau în politică”, dar a mărturisit că astfel de ofițeri sunt infiltrați în presă.
În 2012 a apărut o listă lungă, de ofițeri recrutați de MApN, care conține circa 30 de nume, jurnaliști și politicieni, care au primit grade mari din partea fostului ministru al Apărării Gabriel Oprea. Lista a fost confirmată de la minister, dar încă nu e clar dacă cei de pe ea au lucrat efectiv pentru serviciul secret al Armatei sau dacă gradul primit de aceștia era o recompensă pentru altceva. Acest scandal a început cu autodeconspirarea jurnalistului Robert Turcescu, devenit între timp deputat.
Nu e clar dacă în partide există ofițeri acoperiți, așa cum susține Liviu Dragnea sau dacă sunt doar „agenți de influență voluntari”, potrivit explicațiilor președintelui Traian Băsescu. Suspiciunile persistă, mai ales după ce șeful Comisiei parlamentare de supraveghere a SRI a anunțat că acest serviciu secret a semnat în jur 70 de protocoale secrete cu diferite instituții, inclusiv cu cele din justiție. Firește că Serviciul Român de Informații nu are înțelegeri secrete cu partidele, dar intruziunea acestuia în viața instituțională și publică ridică multe semne de întrebare. De exemplu, este încă în vigoare un document secret între SRI și Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care ar trebui să vegheze asupra independenței justiției. Nu e clar la ce-au folosit astfel de protocoale secrete, dar existența lor arată înclinația SRI de a controla cât mai multe domenii, care în mod normal n-au legătură cu siguranța națională, ci cu reflexele unui serviciu care vine din frigul comunist, în ciuda reformelor care au avut loc de la intrarea țării în NATO.
