Probabilitatea ca România să nu aibă destul gaz natural la iarnă, în condițiile în care Rusia și Ucraina nu ajung la nou acord de tranzit înainte de finalul lui 2019, este calificată în documentele oficiale drept „medie” și cu impact „major”. Cu o capacitate de 20 de ori mai mică de stocare a gazelor decât Ungaria, se poate ca Bucureștiul să fie nevoit să apeleze la Budapesta pentru gaze, la prețuri ridicate.
România și-a dublat, în 2019, importurile de gaz, ajungând să cumpere din exterior în jur de 20% din necesarul de consum, după introducerea Ordonanței de urgență 114 și a replicii marilor producători de gaz, precum OMV Petrom, care au decis să își reducă producția, pentru a-și proteja investițiile. Principala sursă de gaz de import este Rusia. Deși în luna iunie raportul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) arăta că România importă gaz în proporție de aproape 100% din Uniunea Europeană, în realitate gazul respectiv este tot de proveniență rusească, doar că este vândut de companii sau state UE.
În condițiile în care Rusia și Ucraina negociază prelungirea acordului de tranzit al gazelor rusești către Europa, care expiră pe 31 decembrie 2019, în această iarnă România riscă să se trezească cu un deficit de gaze din import, pentru că este probabil că negocierile ruso-ucrainene nu se vor finaliza la timp, din cauza diferendelor politice.
Ana Otilia Nuțu, expert în energie, consideră că în aceste condiții „probabil că, în vârful de iarnă, vom fi nevoiți să cumpărăm ceva gaz din depozitele Ungariei. Întrebarea este la ce preț”.
