La București, Camera Deputaților și Senatul, cele două camere ale Parlamentului României, au adoptat împreună și în unanimitate o declarație referitoare la noua legislație lingvistică din Ucraina. Noua lege a trezit îngrijorări în țările vecine în legătură cu dreptul la educație în limba maternă a minorităților naționale, inclusiv a etnicilor români.
Toate partidele din România sunt împotriva noii Legi a educației care a fost adoptată recent la Kiev. Parlamentul român i-a cerut președintelui ucrainean să nu promulge legea și președintelui român să “acționeze ferm” împreună cu guvernul în plan bilateral şi internaţional pentru a asigura cităm “protecţie adecvată identităţii lingvistice, culturale şi religioase etnicilor români din Ucraina”. În Declarația adoptată azi de plenul reunit al parlamentului se mai arată că senatorii și deputații români privesc “cu îngrijorare şi maximă atenţie” ceea ce se întâmplă în Ucraina și așteaptă ca Rada supremă de la Kiev să asigure “în cel mai scurt timp” un cadru legislativ prin care să fie garantate drepturile cetățenilor minorităților naționale.
Pe 5 septembrie, parlamentarii ucraineni au adoptat o nouă Lege a învățământului, care desființează treptat sistemul de învățământ în limba maternal. În final, potrivit articolului 7 al legii (L 3419-D) sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba de stat. Firește că întreaga lege este îndreptată împotriva rușilor, dar după cum observa în luarea sa de cuvânt deputatul, Uniunii Salvați România, Matei Dobrovie “această inițiativă face victime colaterale, precum minoritatea românească”, și riscă “să ducă la o reînghețare a relației româno-ucrainene”. Deputatul USR a mai adăugat că nu crede că este “în interesul unei Ucraine aflate într-un război nedeclarat” și care “nu mai deține controlul asupra frontierei cu Rusia, să-și antagonizeze vecini precum România, Polonia și Ungaria”.
Experții în subiectul minorităților sunt însă parlamentarii Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, veterani ai bătăliei legaliste pentru obținerea propriilor drepturi. Deputatul Attila Korody a observant astfel că “Ucraina a parcurs o perioadă foarte complicată de la Maidan” încoace și în același timp, “pas cu pas, a eliminat cele mai importante legi care garantau comunităților etnice păstrarea identității naționale”: “a anulat legea care permite folosirea limbilor regionale imediat după ce noul președinte a fost ales, a schimbat radical Legea Educației care, practic, nu mai permite învățarea limbii materne, nimic în plus pentru educarea tinerilor aparținând comunităților etnice Ucraina, a derapat de la principiile fundamentale ale democrației, statului de drept și garantării drepturilor omului”.
Întrebat dacă România va cere sancțiuni împotriva Ucrainei în forurile europene, președintele Camerei Deputaților, Livu Dragnea, șeful PSD a răspuns că “nu”, precizând că discuțiile din interiorul OSCE și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei vor fi utile. Senatoarea liberală, Alina Gorghiu s-a întrebat de la tribuna parlamentului de ce autoritățile de la Kiev nu s-au consultat “în mod transparent cu etnicii români din Ucraina” deși comunitatea vorbitorilor de limbă română depășește 400.000. Ea a mai amintit că nu de mult președintele Petro Poroșenko se adresa chiar în limba română în fața unui eveniment de la Cernăuți, spunând că Bucovina 'poate servi ca exemplu' din multe puncte de vedere pentru că 'din moși-strămoși' aici oamenii vorbesc limbi diferite, au religii diferite”
Nervozitatea oficialilor se poate vedea la toate nivelurile, sugerând mai mult sau mai puțin direct că România ar putea să-i retragă Ucrainei sprijinul în instituțiile internaționale . Astăzi ministrul de Externe, Teodor Meleșanu a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, în marja Adunării Generale ONU, unde și-a exprimat „îngrijorarea” pentru situația școlilor cu predare în limba română.
