România extinde restricțiile de zbor de-a lungul graniței cu Ucraina
O lizieră pârjolită în județul Tulcea, locul unde au fost descoperite resturile unei drone rusești
România a impus restricții de zbor suplimentare în anumite părți ale spațiului său aerian de-a lungul frontierei cu Ucraina, în condițiile în care atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre s-au intensificat, a anunțat joi Ministerul Apărării.
Pe teritoriul României, care este membră NATO, au fost descoperite în trei ocazii diferite fragmente de drone rusești, dovedind riscurile de securitate ridicate de atacurile rusești pentru alianța nord-atlantică, ai cărei membri au un angajament de apărare reciprocă.
Artileria rusă a întețit atacurile asupra porturilor fluviale ucrainene de peste Dunăre din România de la jumătatea lunii iulie, când Moscova a anulat unilateral acordul care ridica de facto blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Afirmații și contradicții după ce o „dronă rusească” a căzut în România, membră NATO
1/9Un bărbat investighează un crater în mijlocul unui pâlc de copaci carbonizați în apropiere de granița cu Ucraina, în județul Tulcea din România, pe 7 septembrie.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
2/9Trunchiuri de copaci carbonizate lângă craterul aparent al exploziei.
La 4 septembrie, Kievul a afirmat că drone kamikaze rusești au lovit teritoriul României în timpul unui atac asupra orașului portuar Izmail, situat în delta Dunării din Ucraina, la începutul dimineții. Afirmațiile au declanșat o succesiune de afirmații și dezmințiri care au zguduit guvernul României.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
3/9O imagine în care se vede, după cum pretind cei care au făcut-o, o explozie pe teritoriul României în timpul atacurilor cu drone asupra instalațiilor portuare ucrainene. Se pare că înregistrarea video a fost făcută de pe malul ucrainean al Dunării.
În urma afirmației ucrainene,a apărut o înregistrare video neclară care, se spune, ar arăta cel puțin o explozie care are loc pe teritoriul României.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
4/9Președintele României, Klaus Iohannis, discută cu un comandant NATO la o bază din Cincu, în centrul României, la 5 septembrie.
Iohannis a declarat reporterilor, în timp ce vizita baza militară NATO: „Pot să vă spun că nicio parte a vreunei drone sau altă componentă a vreunui alt dispozitiv nu a aterizat în România. Avem un control total asupra teritoriului nostru", adăugând: „Am verificat absolut totul și vreau să liniștesc populația”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
5/9Fumul se ridică de pe teritoriul ucrainean în timp ce ministrul român al Apărării, Angel Tilvar (în cămașă în carouri), se consultă cu oficiali și militari. Fotografia a fost publicată de minister pe 6 septembrie.
Într-o postare pe Facebook din 6 septembrie, Ministerul Apărării din România părea să contrazică afirmațiile președintelui, anunțând că a descoperit „elemente care seamănă cu rămășițele unor drone" pe teritoriul românesc, chiar peste granița de la Izmail, în Ucraina și a promis că va face investigații suplimentare.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
6/9Fotografie de arhivă a unui port din Izmail, Ucraina. Teritoriul românesc poate fi văzut în stânga, dincolo de fluviul Dunărea, granița naturală dintre cele două țări.
La 7 septembrie, Ministerul român al Apărării a publicat o declarație prin care condamna atacul rusesc asupra portului ucrainean, apoi afirma că atacurile cu drone kamikaze asupra Ucrainei „nu au reprezentat nicio amenințare militară directă la adresa teritoriului nostru național”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
7/9De asemenea, pe 7 septembrie, jurnaliștii români au descoperit locul unei aparente explozii în apropierea satului Ceatalchioi și au filmat bucăți de fibră de sticlă găsite în zonă. Dronele kamikaze Shahed sunt acoperit cu fibră de sticlă.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
8/9Localizarea pe hartă a satului Ceatalchioi, la granița cu Ucraina.
Militarii români au declarat, pe de altă parte, că nu există nicio dovadă a unei explozii la fața locului și că arborii fotografiați unde s-a petrecut presupusul incident au fost afectați de un incendiu „care ar fi putut fi cauzat de scurgerile de combustibil de la fragmentele unei drone”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
9/9Un trunchi de copac carbonizat la locul presupusei explozii.
Pe 7 septembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a abordat subiectul aparentei drone care ar fi avut impact pe teritoriul NATO, afirmând: „Nu avem nicio informație care să indice un atac intenționat din partea Rusiei și așteptăm rezultatul anchetei în curs”.
În noiembrie 2022, Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei rachete care a ucis două persoane în Polonia, membră NATO. Ulterior, s-a descoperit că racheta era cel mai probabil ucraineană.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
Secvența anterioară
Secvența următoare
NATO a declarat că atacurile rusești din apropierea graniței au fost „destabilizatoare”, chiar dacă nu a existat vreun indiciu că Rusia a intenționat să lovească un membru NATO. România a impus pentru prima dată restricții de-a lungul graniței cu Ucraina în luna mai a anului trecut, pe o distanță de până la opt km în interiorul spațiului aerian național, la o înălțime de până la o mie de metri.
Joi, ministerul a declarat că a impus restricții suplimentare între porturile Sulina și Galați de pe fluviul Dunărea, până la 30 km în interiorul spațiului aerian național, la o înălțime de 4000 de metri.
„Aeronavele cu sau fără pilot nu sunt permise în aceste zone restricționate, cu excepția aeronavelor de stat ... și a situațiilor de urgență”, se spune în declarația Ministerului român al apărării. „Având în vedere intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor fluviale din Ucraina, măsurile de extindere a restricțiilor au fost necesare pentru a asigura o monitorizare și un control mai eficient al spațiului aerian," scrie în continuare în același comunicat.
Ministerul de Externe al României l-a convocat de două ori pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei după descoperirea pe teritoriul românesc a unor fragmente de drone. Ministerul Apărării urmează să desfășoare trupe suplimentare în sud-estul României, în apropierea frontierei, și să mărească numărul de patrule și puncte de observare, încercând să prevină riscurile pentru locuitorii din zonă. Zilele trecute a amplasat două adăposturi antiaeriene în zonă.
România construiește adăposturi antiaeriene lângă granița cu Ucraina
1/8Soldați români încep construcția unui adăpost antiaerian pentru locuitorii din satul Plauru, în Delta Dunării, la aproximativ 300 de kilometri est de București, pe 12 septembrie.
Ministerul român al Apărării a ordonat construirea structurilor după ce au fost găsite fragmente de drone în weekend.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
2/8Soldații români se îndreaptă spre un câmp unde vor începe să construiască un adăpost antiaerian.
Bucureștiul a făcut acest anunț după ce autoritățile au găsit în zona Plauru, peste granița cu Ucraina, fragmente ale unei drone „similare cu cele folosite de armata rusă” .
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
3/8Soldați români umplu saci de nisip.
Bucureștiul a întărit monitorizarea spațiului său aerian în urma atacurilor repetate cu rachete rusești în apropierea graniței sale.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
4/8La ridicarea celor două adăposturi au participat circa 50 de militari români.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
5/8Adăposturile din beton sunt concepute pentru a "proteja locuitorii" din Plauru și vor fi predate autorităților locale după ce vor fi finalizate.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
6/8Decizia de a construi adăposturile a fost luată după ce autoritățile de la București au hotărât că trebuie adoptate „măsuri de protecție pe teritoriul național în imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina”.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
7/8După ce negocierea acordului care permitea transportul de cereale a eșuat, Kremlinul și-a intensificat atacurile asupra porturilor și infrastructurii ucrainene de la Marea Neagră, esențiale pentru exporturile agricole necesare limitării crizei alimentare mondiale.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
8/8Soldați români se întorc la unitate după ce au construit adăposturile antiaeriene.
După declanșarea invaziei totale și neprovocate a Ucrainei de către Moscova în februarie 2022, NATO a făcut tot posibilul pentru a împiedica extinderea războiului pe teritoriul alianței.
România, membră a NATO, a început construcția de adăposturi antiaeriene pentru rezidenții care locuiesc în apropierea graniței ucrainene, după atacurile repetate ale Rusiei asupra unor situri din Ucraina aflate în apropierea frontierei.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar portul românesc Constanța de la Marea Neagră este, în prezent, cea mai importantă rută alternativă de export a Kievului, cerealele sosind pe cale rutieră, feroviară sau cu barje peste Dunăre.
